Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



miercuri, 12 iunie 2019

Guvernul interzice instituţionalizarea copiilor în centrele de tip vechi, de la 1 ianuarie 2020

Guvernul a aprobat modificarea şi completarea Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, principalele schimbări vizând finalizarea dezinstituţionalizării copiilor până la sfârşitul anului 2020, aşa cum şi-a asumat România, încurajarea plasamentului la familie sau rude, prin acordarea unui indemnizaţii de sprijin de
400 de lei şi interzicerea instituţionalizării copiilor în centre de plasament.

'Astfel, în vederea finalizării demersului de dezinstituţionalizare a copiilor, actul normativ adoptat interzice plasamentul copiilor în servicii de tip rezidenţial cu caracteristicile centrelor de tip clasic, începând cu data de 01 ianuarie 2020. Măsura este necesară pentru ca instituţiile de tip vechi, care trebuie închise, să fie depopulate treptat, dar şi pentru a sprijini dezvoltarea reţelelor de servicii alternative la îngrijirea instituţională', a declarat ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale, Marius Budăi.

Actul normativ adoptat de Guvern introduce obligaţia autorităţilor de la nivel local, dar şi a furnizorilor privaţi de servicii sociale, de a închide centrele de plasament de tip vechi sau de a reorganiza serviciile de tip rezidenţial, până la data de 31.12.2020. După data de 01 ianuarie 2021, funcţionarea centrelor de plasament este interzisă, iar nerespectarea acestei prevederi va fi considerată contravenţie şi se pedepseşte cu amendă cuprinsă între 3.000 lei şi 10.000 lei.

În acelaşi timp, având în vedere numeroasele recomandări formulate de-a lungul timpului cu privire la eliminarea excepţiilor privind instituţionalizarea copiilor cu handicapuri grave, cu dependenţă de îngrijiri în servicii de tip rezidenţial specializate, actul normativ elimină excepţia de instituţionalizare a copilului cu dizabilităţi cu vârsta sub 3 ani.

Documentul introduce excepţia de instituţionalizare pentru copilul cu vârsta între 3 ani şi 7 ani neîmpliniţi, dacă acesta prezintă atât deficienţă/afectare funcţională complete, cât şi limitări de activitate şi restricţii de participare complete, confirmate de serviciul de evaluare complexă din cadrul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului şi pentru care nu poate fi asigurat accesul la servicii de abilitare-reabilitare în alte tipuri de servicii, începând cu 01 ianuarie 2021.

Prin modificările aduse Legii 272/2004 sunt stimulate şi persoanele care doresc să se implice în creşterea şi îngrijirea unui copil separat de familie, prin introducerea unei indemnizaţii de sprijin lunară, în cuantum de 400 lei. Decizia a fost luată după ce s-a constatat în timp că plasamentul la familie, persoană, rudă este mai eficient pe termen mediu şi lung pentru copiii separaţi de familie, dar şi mai rentabil din punct de vedere al costurilor.

În ceea ce priveşte situaţia copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate, s-a stabilit ca pe lângă rudele până la gradul IV, care pot fi desemnate să asigure creşterea şi îngrijirea acestor copii, să fie introduse şi persoanele care fac parte din reţeaua socială a acestuia şi faţă de care a dezvoltat relaţii de ataşament sau cu care s-a bucurat de viaţa de familie.

Documentul aprobat de Guvern introduce şi prevederi clarificatoare privind desemnarea persoanei în grija căreia rămâne copilul pe durata absenţei părinţilor, astfel încât să se evite situaţiile în care, printr-o interpretare restrictivă, această desemnare se face doar pentru un an, fără a mai fi realizată prelungirea succesivă a acesteia. În acest fel se evită lipsirea copilului de o persoană care să suplinească rolul ce ar fi trebuit îndeplinit de părinţi.

Actul normativ adoptat de Guvern are în vedere şi creşterea calităţii vieţii tinerilor care urmează să părăsească sistemul de protecţie specială, fiind introdusă obligaţia direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului (DGASPC) să le acorde sprijin în căutarea unui loc de muncă şi a unui loc de cazare în ultimele şase luni de şedere în sistem, iar serviciului public de asistenţă specială, să îi monitorizeze timp de doi ani.

Tot pentru a veni în sprijinul tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie specială, s-a stabilit creşterea indemnizaţiei acordate acestora la ieşirea din sistem, de la valoarea unui salariu de bază minim brut pe ţară la valoarea a trei salarii minime brute.

Modificările aduse Legii 272/2004 asigură şi o delimitare mai clară a noţiunii de familie extinsă, pentru a facilita desfăşurarea procedurilor menite să identifice cea mai bună măsură de protecţie specială pentru copil, dar şi a indicării exprese a persoanelor care pot fi avute în vedere. Astfel, actul normativ stabileşte că membrii familiei extinse sau ai celei substitutive pot fi doar acele persoane cu care copilul sau familia acestuia au menţinut relaţii personale şi contacte directe.

De asemenea, ţinând cont de principiul ascultării opiniei copilului şi luării în considerare a acesteia, dar şi de vârsta şi de gradul său de maturitate, s-a stabilit că este obligatoriu consimţământul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani în ceea ce priveşte stabilirea programului de relaţii personale în situaţia în care părinţii divorţează. Dacă copilul refuză să îşi dea consimţământul, programul se stabileşte de către instanţa judecătorească.

Modificările adoptate de Guvern vizează şi minorii solicitanţi de azil. Astfel, actul normativ stabileşte că la categoriile de copii care beneficiază de măsuri de protecţie specială se adaugă copiii solicitanţi de azil, dar şi obligaţia DGASPC de a numi o persoană care să asiste solicitantul de azil minor pe parcursul tuturor procedurilor legale privind clarificarea situaţiei sale. 

Serviciul Comunicare, Mass-Media şi Relaţii cu Publicul

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu