Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



miercuri, 5 iunie 2019

Ziua Mondială a Mediului sau Ziua Mediului Înconjurător


Ziua Mondială a Mediului sau Ziua Mediului Înconjurător, este aniversată, anual, pe data de 5 iunie, constituind un prilej pentru instituţiile guvernamentale, administraţiile locale, asociaţiile de tineri, organizaţiile nonguvernamentale, întreprinzatori, industriaşi, inclusiv mass-media de a se mobiliza prin manifestări comune menite să atragă atenţia asupra necesităţii protejării factorilor de mediu. 
Unele dintre cele  mai importante probleme pe care le-a întâmpinat mediul înconjurător anul acesta au fost:


încălzirea globală - fenomenul de creștere continuă a temperaturilor medii înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului, precum și a apei oceanelor, constatată în ultimele două secole, dar mai ales în ultimele decenii;
schimbările climatice afectează toate regiunile lumii. Calotele glaciare se topesc, iar nivelul mărilor și oceanelor este în creștere. În unele regiuni, fenomenele meteorologice extreme și precipitațiile sunt tot mai frecvente, în timp ce altele se confruntă cu valuri de căldură și secetă extremă, iar cercetătorii susțin că se așteaptă o intensificare a acestor fenomene în următoarele decenii;
intensificarea dezastrelor naturale din ce în ce mai mult și se vor mai intensifica, susțin cercetătorii;
inundații în: Afganistan, America, Arabia Saudită, Australia, Bulgaria,  Ecuador, Grecia, Iordania, Iran, Mexic, Mozambique, Paraguai, Republica Dominicană, România, Serbia, Zimbabwe etc 
furtuni au avut loc în mai multe țări: Brazilia, Chile, China, India, Malaezia, Pakistan, Peru, Singapore,  Thailanda, etc;
tornade: America, Arabia Saudită, Chile, Germania, Indonezia, Italia, România etc;
temperaturi extreme: în timp ce în America s-au înregistrat temperaturi foarte scăzute, care s-au resimțit ca la - 50°C, în Paraguai s-au înregistrat + 60°C, iar Australia s-a confruntat cu temperaturi ridicate și incendii. Extreme climatice au mai fost înregistrate și în Canada, China, Germania, India (+50°C), Israel, Pakistan;
secetă – anul acesta s-au confruntat cu seceta mai multe țări: America, Angola și Namidia, Bostwana, Coreea de Sud, Etiopia, Insulele Mariane, Mozambic, Madagascar, Romania etc;
incendii: America, Angola, Australia, Brazilia, Germania, Guinea, Israel, Laos, Mexic, Myanmar, România, Rusia, Spania etc;
moartea viețuitoarelor marine: pești, balene în mai multe părți ale globului;
reducerea diversităţii biologice - dispariţia treptată a plantelor şi animalelor;
cutremure: cu magnitudinea cuprinsă între  8.0 – 8.9 -1, cu magnitudinea de 7-7,9 au avut loc 4 cutremure anul acesta, între 6.0 - 6,9 - 55 ; de 5,0 - 5,9 aproximativ 614, iar cu magnitudinea de 4,0 - 4,9 peste 4629;
erupții vulcanice: Dukono - Indonezia, Fuego - Guatemala, Popocatepetl - Mexic, Reventador – Ecuador, Sabancaya - Peru, Sakurajima - Japonia, Shiveluch - Rusia,  Sinabung - Indonezia, Santa Maria - Guatemala, Agung-Bali etc;
alunecări de teren: SUA, Brazilia, Columbia, România, Kenia etc;
gropi și crăpături în pământ formate în diferite părți ale globului: Italia (Roma), Taiwan, Nicaragua, Africa de Sud, Anglia etc;
defrișări masive.

  Măsuri de pretecția mediului înconjurător

Ce putem face noi pentru a polua mai puţin mediul încănjurător? 
înlocuind un bec obişnuit cu un bec fluorescent compact, se evita producerea a 68 de kilograme de dioxid de carbon pe an;
mergând pe jos, cu bicicleta, mai mulţi într-o maşină sau mai des cu mijloacele de transport în comun, se evită eliminarea în atmosferă a 450 de grame de dioxid de carbon la fiecare 1,6 kilometri parcurşi cu maşina;
puteţi evita producerea a 1.089 kilograme de dioxid de carbon pe an prin reciclarea a doar jumatate din deşeurile menajere din propria locuinţă;
păstrând cauciucurile maşinii umflate corespunzător, se poate îmbunătăţi consumul de benzină cu mai mult de 3%;
este nevoie de foarte multă energie pentru a încalzi apa, folosiţi mai puţină apă fierbinte prin instalarea unui cap de duş cu debit scăzut de apă (se evită producerea a 150 kilograme de dioxid de carbon pe an) şi prin spălarea rufelor în apa rece sau călduţă (se evită producerea a 227 kilograme de dioxid de carbon pe an);
puteţi evita eliminarea a 544 kilograme de dioxid de carbon în atmosferă reducând cantitatea de gunoi cu 10%;
dacă setaţi termostatul mai puţin cu 2ºC iarna şi mai mult cu 2ºC pe timpul verii, se evită producerea a 907 kilograme de dioxid de carbon pe an;
plantaţi copaci, unul singur absoarbe o tonă de dioxid de carbon pe întreaga sa durată de viaţă;
stingeţi dispozitivele electrice – numai prin oprirea televizorului, a DVDplayerului şi a calculatorului, când nu le folosiţi, se va evita producerea a sute de kilograme de dioxid de carbon pe an;
evitaţi orice funcţionează pe bază de baterii (sau folosiţi baterii reîncărcabile ori pe bază de reîncărcare solară);
folosiţi locurile în special amenajate pentru depozitarea deşeurilor de orice natură, nu le aruncaţi în ape, pe sol, sau pe spaţiul verde.

Împreună putem contribui la un un mediu mai curat. 


  Surse de inspirație: NASA, Wikipedia, Uniunea Europeană



Autor: Daniela Georgescu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu