Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



joi, 23 martie 2023

Un elev român din doi este victima bullying-ului, 81% dintre elevi afirmă că au fost martori ai situaţiilor de ameninţare, umilire sau violenţă fizică, în şcoala unde învaţă

Salvaţi Copiii România, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale, ajută şcolile să organizeze grupuri antibullying şi să contracareze hărţuirea

* Procentul elevilor care spun că au fost victime ale bullyingului a crescut de la 29% în 2016 la 49% în 2022;

* 81% dintre elevi (peste 4 din 5) afirmă că au fost martori ai situaţiilor de bullying în şcoala unde învaţă;

* Peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziţia de autor al actelor de bullying;

* 57% dintre elevi afirmă că au apelat la colegi pentru a interveni în situaţii de bullying

Târgovişte, 23 martie 2023: O analiză recentă a Organizaţiei Salvaţi Copiii (finalul anului 2022) arată că jumătate dintre elevii români devin victime ale situaţiilor de violenţă fizică şi de ameninţare sau ale mesajelor umilitoare transmise online (49%), asistă în calitate de martori (81%) sau recunosc că au comis ei înşişi astfel de fapte (27%). Îngrijorătoare este evoluţia procentului elevilor care spun că au fost victime ale bullying-ului: de la 29% în 2016 la 49% în 2022, potrivit datelor comparative ale anchetelor derulate de Salvaţi Copiii România.

Conform statisticilor oficiale, în sistemul de educaţie a fost înregistrată o creştere cu aproape o treime a situaţiilor de bullying sesizate, în anul şcolar 2021-2022, prin comparaţie cu anul şcolar anterior (10.971 de situaţii de bullying constatate, faţă de 7.715).

Organizaţia Salvaţi Copiii a decis să prioritizeze programul antibullying şi sprijină şcolile în constituirea grupurilor de acţiune antibullying, precum şi a unui mecanism de monitorizare a acestora, colaborând, în acest sens, cu Ministerul Educaţiei.

Astfel, Salvaţi Copiii România, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, a organizat Conferinţa regională "Dreptul la pauză fără bullying - cooperare şi bune practici pentru comunităţi educaţionale sigure", în data de 23 martie, la Târgovişte, un seminar intensiv cu toţi actorii relevaţi din domeniul educaţiei şi protecţiei copilului cu responsabilităţi în prevenirea şi diminuarea fenomenului de bullying din regiunea Sud-Muntenia (Argeş, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman, Prahova, Dâmboviţa).

În 27 mai 2020, prin ordin de ministru, propunerile Salvaţi Copiii România privind prevenirea şi reducerea fenomenului de bullying în şcoli au fost incluse în Normele metodologice de aplicare a Legii împotriva violenţei psihologice bullying (Ordin nr. 4.343/2020) (i).

Astfel, în fiecare şcoală/liceu trebuie înfiinţat un grup de acţiune antibullying, din care vor face parte directorul unităţii de învăţământ, profesorul consilier şcolar, trei cadre didactice formate în problematica violenţei, inclusiv a violenţei psihologice-bullying, doi sau mai mulţi reprezentanţi ai elevilor şi reprezentanţi ai părinţilor. Rolul acestui grup este de a preveni, de a identifica şi soluţiona situaţii de bullying între elevi, care pot avea loc prin acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice.

"Fenomenul priveşte toate instituţiile statului care trebuie să vegheze la interesul superior al copilului. Şcolile nu trebuie lăsate singure în faţa unui fenomen care are rădăcini atât în interior, dar şi în afara lor. Nu există soluţie miraculoasă, doar prin colaborare, consecvenţă şi asigurarea unui personal suficient şi calificat vom putea observa progrese. Un pas important în acest sens îl constituie suplimentarea cu 50% a numărului de consilieri şcolari", a declarat Sorin Ion, Secretar de stat la Ministerul Educaţiei.

"Pentru a determina şcolile şi liceele să-şi creeze aceste mecanisme, Ministerul Educaţiei şi inspectoratele şcolare au o mare responsabilitate, iar Salvaţi Copiii îşi va oferi, fără îndoială, sprijinul metodologic, aşa cum am procedat şi în cazul celor peste 80 de şcoli. Bullying-ul rămâne un fenomen agravant şi un mare semnal de alarmă pentru sănătatea psiho-socială a copiilor", a declarat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.

DATE STATISTICE: CONTEXT

Încă din 2016, Salvaţi Copiii România atrăgea atenţia asupra extinderii fenomenului de bullying, dacă nu se iau măsuri complexe pentru reducerea violenţei din şcoli, dând publicităţii primul studiu naţional cu privire la fenomenul de bullying în şcolile româneşti.

La finalul anului şcolar 2021 - 2022, Salvaţi Copiii a derulat o consultare online, la care au participat 4.449 de elevi, cu vârsta între 10 şi 18 ani, utilizând metoda şi scenariul folosite în realizarea studiului cu privire la fenomenul de bullying din 2016.

Analizând datele comparativ, s-au evidenţiat următoarele concluzii:

Cum se reflectă experienţa bullyingului în calitate de martor:

La întrebarea "Ai văzut întâmplându-se (...) asemenea lucruri?

* 81% dintre elevi ( peste 4 din 5) afirmă că au fost martori ai situaţiilor de bullying în şcoala unde învaţă. 28% dintre respondenţi afirmă că, în unitatea de învăţământ pe care o frecventează, au asistat cu frecvenţă ridicată (des şi foarte des) la astfel de situaţii. Procentele sunt mai mari decât cele indicate de studiul Salvaţi Copiii din anul 2016, când 73% dintre elevi au spus că asistaseră la astfel de situaţii în şcoală, iar frecvenţele ridicate fuseseră indicate de 22,7% dintre respondenţi.

* În clasă în 2022, aproape trei sferturi dintre elevi (73%) au spus că asistaseră la astfel de situaţii în clasă, comparativ cu 58% - în 2016.

* În grupul de prieteni - incidenţa fenomenului pare a fi mai redusă, jumătate dintre elevi (55%) spunând că au asistat la astfel de situaţii în grupul de prieteni, în timp ce frecvenţele ridicate au fost semnalate de doar 1 din 10 copii.

* Reţelele de socializare sunt indicate ca mediu în care copiii asistă frecvent la situaţii de bullying - 79% dintre respondenţi afirmând că au asistat la astfel de situaţii, in timp ce proporţia celor care indică frecvenţe ridicate ajunge, în cazul reţelelor de socializare, la 45% din eşantion.

Cum se reflectă experienţa bullyingului în calitate de victimă:

* Aproape jumătate dintre respondenţi (49%) afirmă că au fost victime ale bullying-ului, în timp ce 1 din 10 spune că s-a aflat des sau foarte des în astfel de situaţii.

Îngrijorătoare este evoluţia procentului elevilor care spun că au fost victime ale bullyingului (de la 29% în 2016 la 49% în 2022).

Cum se reflectă experienţa bullyingului în calitate de autor:

* Peste un sfert dintre elevi (27%) admit că s-au aflat în poziţia de autor al actelor de bullying, în schimb proporţia celor care admit frecvenţe ridicate ale acestui comportament este de doar 2% (rezultate explicabile mai ales prin caracterul dezirabil al întrebării). O creştere faţă de rezultatele studiului din 2016 se înregistrează şi sub acest aspect, dar evoluţia nu este nici pe departe la fel de dramatică.

Intervenient de partea victimei

* 84% dintre elevi afirmă că, în situaţii de bullying, au intervenit activ în sprijinul victimei, peste jumătate (54%) susţinând că au adoptat această atitudine des sau foarte des. Remarcăm o uşoară scădere (cu 2 pp) faţă de rezultatele studiului din 2016.

Intervenient de partea autorului

* Doar 15% dintre respondenţi recunosc că au adoptat o astfel de atitudine, proporţia celor care indică frecvenţe ridicate situându-se la 3%. În schimb, tendinţa faţă de rezultatele analizei de acum şase ani este una îngrijorătoare, în condiţiile în care observăm o dublare a procentului celor care admit că au încurajat bullyingul.

Referirea situaţiilor de bullying

* Aproape trei sferturi dintre copii (74%) susţin că discută cu adulţii despre situaţiile de bullying, dar 22% afirmă că fac acest lucru rar sau foarte rar. Este îmbucurătoare creşterea procentului elevilor care înţeleg să refere situaţiile de bullying către un adult. Şi această evoluţie poate fi atribuită impactului campaniilor de informare şi conştientizare.

* Referirea către un alt copil "Ai cerut altor copii să intervină?" - 57% dintre elevi afirmă că au apelat la colegi pentru a interveni în situaţii de bullying, dar 24% au recurs la această soluţie rar sau foarte rar.

Intervenţia adulţilor (Dacă astfel de lucruri se întâmplă în şcoala ta, cine ia măsuri/intervine de obicei? - întrebare cu răspuns multiplu, procentele însumate nu reprezintă 100%)

* peste trei sferturi dintre respondenţi (77%) afirmă că, în situaţii de bullying, adultul care intervine este profesorul diriginte. Cu o frecvenţă mai redusă (51%) a fost indicat directorul, urmat de alte cadre didactice (42%), unii elevi (35%), profesorul de serviciu (25%), consilierul scolar (18%), în timp ce 2% dintre respondenţi susţin că nimeni nu intervine în astfel de situaţii.

EXPERIENŢA SALVAŢI COPIII ROMÂNIA ÎN PREVENIREA BULLYINGULUI

În lucrul cu preşcolarii, Salvaţi Copiii România a iniţiat primul program de prevenire a bullying-ului - "Să fim prieteni - Free of Bullying".

Programul este construit pe valorile toleranţei, respectului, grijii faţă de celălalt şi curajului şi are ca obiective îmbunătăţirea abilităţilor socio-emoţionale ale copiilor, dar şi a abilităţilor parentale, respectiv creşterea capacităţii de implicare a părinţilor în crearea unui mediu familial pozitiv, precum şi a competenţelor specialiştilor de gestionare a situaţiilor conflictuale dintre copii.

Acest program, implementat de mulţi ani, cu succes, în majoritatea grădiniţelor din Danemarca, se derulează în prezent în 25 de grădiniţe din mediul urban şi rural din Bucureşti, Călăraşi, Dâmboviţa, Suceava, Timişoara şi Buzău, pentru peste 5000 de preşcolari şi va fi extins în anul şcolar 2023 - 2024 în alte 75 de unităţi de învăţământ, unde vor fi instruite peste 300 de cadre didactice, iar grădiniţele vor fi dotate cu materiale educaţionale.

În lucrul cu copiii de vârstă şcolară, Salvaţi Copiii derulează programe pentru comunităţile educaţionale la nivel de unitate de învăţământ, evaluând climatul şcolar, formând cadrele didactice şi instruind părinţii, sprijinind membrii grupurilor de acţiune antibullying. În acest sens, sunt create şi diseminate materiale educaţionale şi informative (ghiduri pentru specialişti şi voluntari, broşuri, articole de specialitate, cursuri si webminarii).

În anul 2022, în cadrul programului "Şcoli fără bullying", Salvaţi Copiii a organizat sesiuni de informare şi pregătire pentru 800 de cadre didactice din 138 de şcoli, pentru aplicarea de metode educaţionale bazate pe disciplină pozitivă şi implementarea normelor metodologice antibullying. În aceste activităţi de informare şi prevenire, au fost implicaţi 947 de părinţi şi 5.626 de copii (din care aproape 800 au devenit ambasadori anti-bullying în şcolile lor). Astfel, Salvaţi Copiii a facilitat constituirea şi funcţionarea grupului de acţiune anti-bullying în 80 de şcoli partenere, în alte 58 grupul fiind în curs de constituire. (www.scolifarabullying.ro)

În plan legislativ, Salvaţi Copiii aduce în atenţia autorităţilor opiniile copiilor şi propune soluţii dezvoltate împreună cu aceştia. Un exemplu în acest sens, Ministerul Educaţiei a inclus modelul de intervenţie propus de Organizaţia Salvaţi Copiii şi testat în 30 de şcoli şi licee din Târgovişte şi Bucureşti, în normele metodologice anti-bullying, aprobate prin ordin de ministru în iunie 2020.

Pentru a oferi informare şi consiliere, Salvaţi Copiii a creat platforma scolifarabullying.ro, unde mii de elevi, părinţi şi profesori solicită sprijin pentru a gestiona situaţiile de bullying din şcolile lor.

*

Despre Organizaţia Salvaţi Copiii

De 32 de ani, Salvaţi Copiii România construieşte programe sociale, politici publice şi practici solide în beneficiul copilului din România. Expertiza şi complexitatea proiectelor la nivel naţional fac din organizaţie o instituţie socială esenţială, al cărei rol este medierea între societate şi autoritatea publică, în beneficiul copilului. În cele peste trei decenii de activitate, Salvaţi Copiii a intervenit activ în societate, identificând soluţii concrete pentru protejarea şi sprijinirea copiilor vulnerabili, şi a militat, în acelaşi timp, pentru o colaborare viabilă cu autorităţile decidente, pentru asigurarea interesului superior al copilului.

Salvaţi Copiii şi-a asumat rolul de supraveghere vigilentă a autorităţilor publice, în aşa fel încât acestea să implementeze politici publice de durată care să corecteze cauzele care duc la vulnerabilizarea copiilor. Totodată, organizaţia a reuşit să creeze reţele active de solidaritate, prin încurajarea responsabilităţii sociale a companiilor şi a societăţii, în sens larg.

În calitate de membru al Save the Children, cea mai mare organizaţie independentă din lume care promovează drepturile copilului şi care cuprinde 30 de membri şi desfăşoară programe în peste 120 de ţări, VIZIUNEA noastră este o lume care respectă, pentru fiecare copil, dreptul său la supravieţuire, educaţie, protecţie şi participare, asumându-ne MISIUNEA de a obţine progrese importante privind modul în care copiii sunt trataţi şi producerea schimbărilor imediate şi de durată în viaţa acestora.

Peste 2.900.000 de copii au fost implicaţi în programele şi campaniile Organizaţiei Salvaţi Copiii.

*

(i) Ministerul Educaţiei, 2020.
https://www.edu.ro/normele-metodologice-de-aplicare-legii-%C3%AEmpotriva-violen%C8%9Bei-psihologice-bullying-au-fost-p
ublicate-%C3%AEn

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu