Pentru creştinii ortodocşi, Praznicul Botezului Domnului (6 ianuarie) se numără între cele mai importante sărbători religioase, alături de Învierea Domnului (sărbătoare cu dată schimbătoare), de Naşterea Domnului (25 decembrie), dar şi de alte praznice numite, în practica şi tradiţia creştină ortodoxă, împărăteşti, datorită însemnătăţii lor în cadrul istoriei mântuirii. Sărbătoarea Botezului Domnului este cinstită, la aceeaşi dată (6 ianuarie), şi de către credincioşii romano-catolici, greco-catolici şi penticostali, deci în total beneficiază de această sărbătoare legală în care nu se lucrează aproape 95% din populaţia României.
Sărbătoarea Botezului Domnului (Epifania) sau Boboteaza, aşa cum mai este numită în termeni populari, este unică şi prin aceea că, în această zi, cea mai mare parte a credincioşilor ortodocşi sunt prezenţi la biserică pentru a primi Agheasmă Mare. În tradiţia ortodoxă, Sfinţirea cea Mare a apei sau Agheasma Mare este o rânduială liturgică săvârşită doar de Bobotează.
Pentru a veni în sprijinul manifestării libertăţii religioase a populaţiei, legiuitorul român a declarat unele sărbători religioase ca zile libere legale. Astfel, prin Legea nr. 176/2016 pentru modificarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, prima şi a doua zi de Paşti, prima şi a doua zi de Crăciun (25-26 decembrie), Adormirea Maicii Domnului (15 august), Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României (30 decembrie) au fost declarate zile de sărbătoare legală în care nu se lucrează.
Prin această reglementare, legislatorul român a înţeles să asigure la modul concret libertatea de religie garantată de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (art. 18), de Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene (art. 10), de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (art. 9), de Constituţia României (art. 29) şi de Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor.
Prin urmare, dată fiind însemnătatea religioasă a Sărbătorii Botezului Domnului, dar şi implicaţiile de ordin practic pe care le presupune această sărbătoare religioasă, Patriarhia Română a solicitat Preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului declararea zilei de 6 ianuarie ca sărbătoare legală în care nu se lucrează. Introducerea acestei zile ca sărbătoare legală în care nu se lucrează este un demers în urma căruia cei care doresc să participe la ceremoniile religioase din această zi ar avea toate condiţiile să se manifeste astfel.
Menţionăm că în mai multe state europene, majoritar ortodoxe sau catolice, precum Austria, Cipru, Croaţia, Finlanda, Grecia, Italia, Polonia, Rusia, Slovacia, Spania ori Suedia, ziua de 6 ianuarie a fost inclusă între sărbătorile legale nelucrătoare, tocmai pentru importanţa ei religioasă.
Strâns legată de sărbătoarea Botezului Domnului este cinstirea celui care a săvârşit Botezul Domnului, Sfântul Proroc Ioan Botezătorul, în ziua de 7 ianuarie, în fiecare an. Potrivit statisticilor Ministerului Afacerilor Interne, aproximativ 2.002.000 români îşi serbează onomastica în ziua de 7 ianuarie, fiind cel mai des întâlnit nume în România.
Pe de altă parte, pentru creştinii ortodocşi care utilizează calendarul neîndreptat (zis de stil vechi), ziua de 7 ianuarie este importantă pentru că, la această dată, este prăznuită Naşterea Domnului. Din acest motiv, ţări majoritar ortodoxe din Europa, precum Belarus, Georgia, Moldova, Rusia, Serbia, Ucraina, au reglementat data de 7 ianuarie ca sărbătoare legală în care nu se lucrează.
Potrivit datelor oferite de către Biroul Naţional de Statistică, în anul 2021, în România, erau înregistraţi 642.149 de cetăţeni moldoveni rezidenţi în România. Acestora li se adaugă şi alţi cetăţeni moldoveni care vizitează ţara noastră cu prilejul marilor sărbători religioase, ca de exemplu Praznicul Naşterii Domnului. Întrucât calendarul pe care îl ţin cetăţenii moldoveni este cel de stil vechi, Naşterea Domnului este prăznuită de către aceştia în fiecare an, în ziua de 7 ianuarie. La această dată este sărbătorită Naşterea Domnului şi de către credincioşii aparţinând Vicariatului Ortodox Ucrainean, unitate de cult din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, precum şi de către credincioşii Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara şi cei ai Bisericii Ortodoxe de Rit Vechi din România, culte religioase recunoscute oficial în România, potrivit prevederilor Legii nr. 489/2006 republicată.
În acest context, dată fiind importanţa religioasă a zilei de 7 ianuarie, Patriarhia Română a solicitat şi declararea acesteia ca sărbătoare legală în care nu se lucrează.
Mulţumim iniţiatorilor legii, parlamentarilor celor două Camere ale Parlamentului României, care au votat legea, Preşedintelui României care a promulgat-o întrucât au considerat ca întemeiate şi utile familiei şi societăţii româneşti argumentele Patriarhiei Române pentru adoptarea Legii nr. 52/2023.
Cancelaria Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu