Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



sâmbătă, 25 ianuarie 2020

Comunicat de presă - USR Reșița


Dezbaterea organizată miercuri seara (22.01.2020),la sediul USR Reșița,cu tema “Patrimoniul cultural și industrial. Trecut – Prezent – Perspective”, i-a avut ca invitați pe
dna dr. Carmen Albert de la Muzeul Banatului Montan și pe dl. Andrei Szabo,președintele Asociației Euroland Banat.
Din debutul reuniunii, managerul Euroland Banat a trasat coordonatele discuției subliniind faptul că atât Reșița, cât și județul Caraș-Severin sunt beneficiareleunui patrimoniu excepțional atât natural cât și unul cultural-industrial. Pe ambele avem obligația să le păstrăm și să le lăsăm moștenire. Când vorbim despre patrimoniul natural ne referim la toate bogățiile naturale din jurul nostru: pădurile, peșterile, lacurile, ariile protejate, Dunărea șamd. Patrimoniul construit vizează clădiri de o valoare deosebită culturală și/sau arhitectonică care reprezintă legătura noastră cu trecutul. Acesta a amintit situația multor clădiri de valoare din oraș și nu numai care au fost neglijate sau uitate și pe care riscăm să le pierdem, noi ca și comunitate. Într-o perspectivă optimistă, dl. Andrei Szabo a prezentat pe scurt situația vechi Școlii Pittner, clădire monument, căzută în uitare și abandon, dar pentru care a fost depus un proiect de reabilitare alături de Primăria Reșița și o organizație din Islanda. Acest proiect își propune să restaureze vechea școală și s-o transforme într-un centru multicultural.
De asemenea, dezbaterea a avut ca punct de interes și tema patrimoniul industrial, cel care ocupă un loc aparte și reprezintă rădăcinile noastre ca oraș, vechi centru industrial din inimaBanatului Montan. Dacă despre trecutul industrial al Reșiței se pot scrie mii de pagini, în ultimii 30 de ani degradarea patrimoniului industrial, lipsa investițiilor și a investitorilor, ne obligă să privim viitorul dintr-o nouă perspectivă: salvarea, conservarea și refuncționalizarea acestei comori reprezentată de vestigiile industriale de la Reșița și din Banatul Montan. Dna Carmen Albert a făcut o trecere în revistă a diverselor obiective industriale emblematice (Furnalul nr. 2 de la Reșița, Mina de la Anina, diverse hale industriale, căile ferate, morile de apă, etc.) și a vorbit despre proiecte ce vizează revalorizarea acestor obiective, unele aflate deja în derulare iar altele de perspectivă.
S-a discutat despre soluţii verificate în alte părţi ale Europei, care se pot aplica şi la Reşiţa. Cele mai multe sunt legate de dezvoltarea unui turism de tip industrial care să pună în valoare moștenirea industrială aoraşului,o moștenire ce va împlini la anul 250 de ani, să scoată din uitare pe cea culturală, netrecând peste potențialul imens cu care ne-a înzestrat natura în jurul orașului.
Discuția a fost deschisă și extrem de animată. Cu toții și-au exprimat convigerea că patrimoniul reșițean și bănățean cu Furnalul 2 și celelalte clădiri industriale, cu sistemul hidroenergetic, căile ferate istorice, funicularul etc. reprezintă un tezaur ce trebuie conservat și promovat. S-au făcut exemplificări cu proiecte de succes germane, mexicane, britanice sau din Benelux. Aceste proiecte au transformat vechi situri industriale în atracții culturale, educative și turistice de succes. Participanții au  înțeles faptul că acestea reprezintă exemple de bună practică ce pot constitui modele pentru a dezvolta viitoare proiecte care să vizeze și să pună în valoare patrimoniul cultural și industrial al Reșiței și al Banatului Montan.
Mulțumim tuturor participanților pentru o dezbatere interesantă care are în centru comunitatea dornică de a duce spre viitor trecutul cu bogata lui tradiție!


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu