Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



marți, 22 mai 2018

ZIUA INTERNAŢIONALĂ A BIODIVERSITĂŢII 22 MAI 2018


Termenul biodiversitate descrie întreaga gamă a variabilițății organismelor vii în cadrul unui complex ecologic. Biodiversitatea cuprinde diversitatea ecosistemului şi diversitatea genetică a unei specii din acest ecosistem. Se împarte în:
biodiversitate vegetală - plante și vegetație, organisme vii, care se bazează în principal pe procesul de fotosinteză a luminii solare pentru a prolifera;

biodiversitate animală - speciile de viețuitoare de pe uscat, din apă și cele zburătoare;
Pierderea biodiversității este la fel de importantă ca modificările climaterice – modificările climaterice și pierderea biodiversității aflându-se în strânsă legătură. 
Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari ameninţări asupra mediului, cadrului social şi economic. Încălzirea sistemului climatic este fără echivoc, spune Grupul interguvernamental de experţi privind schimbările climatice (IPCC). Observaţiile indică creşteri ale temperaturilor medii globale ale apei şi ale oceanului, o topire extinsă a zăpezii şi gheţii şi creşterea globală medie a nivelului mării.

 Biodiversitatea vegetală este afectată de:

- încălzirea globală datorită ei au loc : inundații, secete, precipitații extreme, valuri de căldură, incendii forestiere, deficit de apă, dispariția ghețarilor și creșterea nivelului mărilor, modificarea distribuirii sau chiar dispariția unei părți a faunei și a florei, boli ale plantelor și dăunători ai plantelor, penurii alimentare și de apă dulce, smog fotochimic intensificat, care provoacă probleme de sănătate, precum și migrația populațiilor care încearcă să scape de aceste pericole;
topirea calotei glaciare:  oceanică din Arctic a atins anul acesta maximul anual şi s-a alăturat anilor 2015, 2016 şi 2017, fiind cele mai scăzute patru suprafeţe înregistrate vreodată, conform savanţilor de la National Snow and Ice Data Center (NSIDC) şi NASA . Ea afectează plantele şi animalele dependente de gheaţă, dar şi comunităţile de băştinaşi care se bazează pe acestea. Mai mult decât atât, circulaţia curenţilor oceanici este afectată şi lipsa gheţii duce la eroziunea de pe coaste.
Într-un nou studiu publicat de revista americană Proceedings of the National Academy of Sciences, oamenii de știință anunță că studiază un virus vechi de 30.000 de ani, găsit în permafrostul (solurile înghețate tot timpul anului la o adâncime între 20 și 1.500 m) din Siberia;
creșterea nivelului mării și a oceanelor, intensificarea dezastrelor naturale;
secetă (2018) în:Guinea, Mozambic, Angola, Africa de Sud etc;
incendii de vegetație au avut loc în mai multe țări anul acesta: Australia, America, Canada, Rusia, România etc;
datorită schimbărilor climatice, respectiv a ploilor abundente din ultimii ani, Deșertul Atacama, unul dintre cele mai aride locuri de pe pământ, a înflorit anul trecut;
în Europa, cele mai mari creşteri de temperatură se produc în partea de sud a continentului. Precipitaţiile scad în sudul Europei şi cresc în nord/nord-vest. Aceasta determină impacturi asupra ecosistemelor naturale, a sănătăţii umane şi a resurselor de apă. Sectoarele economice, precum silvicultura, agricultura, turismul şi construcţiile vor suporta în mare parte consecinţe dăunătoare;
radiațiile :afectează atât organismul uman cât și alimentele și apa.

Biodiversitatea animală:

poluarea: a dus la moartea a milioane de albine, iar tonele de deșeuri ajunse în apa mărilor și  oceanelor afectează viețuitoarele marine;
încălzirea apei mărilor și  oceanelor a dus la moartea a milioane de pești,  viețuitoare marine, dar și la pierderea coloritului coralilor;
moartea păsărilor în mai multe părți ale globului;
topirea calotei glaciare: afectează urșii polari și animalele de la Polul Nord;
renii dispar în masă.În ultimii ani țări precum Canada, SUA (Alaska), țările scandinave sau Siberia s-au confruntat cu astfel de probleme.
Animale, pești și păsări pe cale de dispariție în România:râsul. zimbrul, antilopa Saiga, morunul, aspretele, hoitarul, pelicanul.
Un nou raport al ONU avertizează că tăierile ilegale de păduri, comerţul ilegal cu caviar şi braconajul urşilor, lupilor şi râşilor ameninţă biodiversitatea şi mijloacele de existenţă ale comunităţilor din regiunea Dunăre-Carpaţi
Adaptarea la schimbările climatice

  Adaptarea la schimbările climatice variază de la măsuri ușor de realizat și necostisitoare (cum ar fi raționalizarea apei, rotația culturilor, utilizarea de culturi rezistente la secetă, planificarea publică și sensibilizarea populației) până la măsuri costisitoare de protecție și strămutare (creșterea înălțimii digurilor, relocalizarea porturilor, a industriei și a populației din zone de coastă joase sau din câmpii inundabile). 

Fiecare dintre noi trebuie să fie responsabil față de mediul înconjurător.

Surse de inspirație: NASA, Wikipedia, Descopera.ro, Ecomagazin, Știință Tehnică, Parlamentul European, Agenția Națională pentru Protecția Mediului
Autor: Daniela Georgescu

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu