APADOR-CH solicită Comisiei speciale pentru modificarea Codurilor penale să lucreze transparent și să implice în dezbaterea proiectelor toți actorii importanți din domeniul justiției și ai societății civile
Noile modificări la Codul penal și la Codul de procedură penală, discutate săptămâna aceasta în Comisia specială din Parlament, pentru „sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției”, au stârnit din nou nemulțumire și dezbateri aprinse în rândul opiniei publice și între profesioniști.
APADOR-CH a identificat cel puțin două aspecte problematice între amendamentele propuse de unii parlamentari, așa cum au fost ele publicate în media. Primul dintre ele este modificarea propusă la articolul 270, privind „Compromiterea intereselor justiţiei”, amendamentul adăugat prin alineatul 5 având următorul cuprins:
“ (5) Divulgarea oricăror date privind desfășurarea urmăririi penale, de natură a afecta imaginea publică a celor cercetați, a induce în opinia publică ideea vinovăției lor sau a zdruncina în orice fel prezumția de nevinovăție, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la doi ani sau cu amendă.
Dacă informațiile date publicității sunt neadevărate, pedeapsa este de la un an la trei ani sau amendă.
Atunci când făptuitorul nu poate fi identificat este antrenată răspunderea pentru neglijență a persoanelor competente să efectueaze urmărirea penală în cazul respectiv, pedeapsa fiind amendă penală și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.”
O primă problemă a acestui amendament este că în formularea textului de lege se folosesc exprimări echivoce, care nu au claritatea și previzibilitatea cerute de Constituție unei legi.
Astfel, sintagma: “Divulgarea oricăror date privind desfășurarea urmăririi penale” poate însemna orice. De asemenea, ambiguitatea redactării sintagmei „de natură a afecta imaginea publică a celor cercetați” permite interpretarea că orice informații despre stadiul urmăririi penale, altele decât cele favorabile suspectului/inculpatului, pot fi „de natură a afecta imaginea publică a celor cercetați”.
În consecință, dacă un astfel de amendament ar fi adoptat, în loc de informarea corectă și obiectivă a opiniei publice cu privire la stadiul urmăririi penale, vor putea fi publicate doar știri pozitive despre suspecți/inculpați sau opinii glorificatoare la adresa acestora, în caz contrar existând riscul comiterii unei infracțiuni.
În plus, acest amendament, care se dorește a fi dedicat consolidării prezumției de nevinovăție, introduce, în premieră, în Codul penal, prezumția de vinovăție, în cazul organelor de anchetă, care vor fi prezumate vinovate că au divulgat informații dintr-un dosar, în cazul în care nu poate fi identificată sursa acelor informații. Aceeastă prevedere încalcă prezumția de nevinovăție, prevăzută în Constituție la articolul 23, alineatul 11. Orice persoană (chiar și un anchetator) este prezumată nevinovată până la condamnarea definitivă, iar în realitate acele scurgeri de informații pot avea și alte surse implicate în faza de urmărire penală (părți, martori, avocați, experți etc.).
Un alt amendament discutabil este cel prin care se propune modificarea Articolului 290, privind Darea de mită. Se dorește ca simpla promisiune de dare de mită, incriminată în prezent, să nu mai constituie infracțiune. Va exista infracțiunea de dare de mită numai dacă promisiunea va fi urmată de niște acte materiale de îndeplinire, măcar parțială, a acesteia.
Potrivit textului propus, „Pentru ca fapta să constituie infracțiune, promisiunea trebuie să fie reală, serioasă, explicită, efectivă și conștientă. Nu este astfel promisiunea neurmată de acte materiale de natură a transpune în viață, cel puțin cu caracter incipient și parțial, înțelegerea frauduloasă.”
Modificarea este cel puțin discutabilă întrucât integritatea presupune respingerea chiar și a simplei promisiuni.
Acestea sunt numai două exemple de modificări propuse la Codul penal, dar este posibil să mai existe și altele despre care societatea nu a aflat, de vreme ce lucrările comisiei nu sunt transparente.
Ca și în decembrie 2017, când aceeași Comisie a încercat să facă modificări la Codul de procedură penală, justificate de transpunerea în legislația națională a directivei europene privind prezumția de nevinovăție, se constată în continuare același stil de lucru opac și un refuz de a dezbate deschis proiectele cu toate părțile implicate.
APADOR-CH face din nou un apel către Comisia specială pentru sistematizarea, unificarea și asigurarea stabilității legislative în domeniul justiției să-și respecte propriul regulament, precum și regulamentele celor două camere ale Parlamentului și să lucreze transparent, cu publicarea proiectelor și a amendamentelor propuse la ele, astfel încât dezbaterile publice să se facă pe articole concrete, nu pe zvonuri și supoziții „scăpate” în presă, care inflamează inutil opinia publică.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu