Una dintre măsuri creează cadrul legal pentru prelungirea termenului până la care fermierii pot depune cererile unice de plată fără a se percepe penalități de întârziere. Potrivit legislației actuale și regulamentului european, termenul este 15 mai. Însă, până în prezent, au depus cererea unică de plată aproximativ 598.000 de fermieri din cei cca. 1.000.000 de fermieri potențiali beneficiari ai plăților.
Facem precizarea că în cadrul reuniunii Comitetului de Plăți Directe și Dezvoltare Rurală al Comisiei Europene din data de 4 mai 2016 s-a stabilit și votat prin procedură scrisă, în unanimitate, o derogare de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 în ceea ce privește data limită pentru depunerea cererii unice de plată pentru anul 2016, agreându-se faptul că textul va fi înaintat spre adoptare în data de 13 mai 2016. Data limită pentru depunerea cererilor unice de plată prevăzută de Regulamentul menționat anterior este 15 iunie 2016, statele membre urmând să fixeze la nivel național data limită până la această dată.
Prin adoptarea acestei Ordonanțe de Urgență va fi permis României să prelungească termenul limită de depunere a cererilor de plată în limita termenului de 15 iunie 2016.
De asemenea, prin actul normativ se extinde categoria potențialilor beneficiari de plăți, prin introducerea universităților, institutelor, stațiunilor didactice, fermelor de cercetare și producție agricolă, staţiunilor de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol și altor organisme și organizaţii de cercetare din domeniul agricol, indiferent de statutul lor juridic sau de modul lor de finanţare.
Totodată, la solicitarea principalelor asociații de crescători de animale, pentru a beneficia de plățile pe suprafață, pentru cca. 1 milion ha de pajiști concesionate de la autoritățile locale, se reîncadrează în categoria potențialilor beneficiari ai plăților, asociațiile crescătorilor de animale, deoarece, conform prevederilor actuale ale OUG nr. 3/2015, cu modificările și completările ulterioare, acestea nu mai puteau depune cererea unică de plată și, implicit, nu mai beneficiau de plățile pe suprafață.
În perioada 2015-2020 România beneficiază de circa 10,85 miliarde de euro în cadrul Pilonului I al Politicii Agricole Comune.
O altă prevedere a actului normativ adoptat astăzi vizează înființarea funcției de atașat agricol, funcție publică ce va avea rolul să asigure reprezentarea României în țări membre UE sau în țări terțe, în domeniul politicii agricole comune și promovării produselor agroalimentare.
Potrivit Ordonanței de Urgență adoptate astăzi, aceste funcții de atașat agricol pot fi ocupate de funcționari publici din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și al instituțiilor subordonate acestuia, în urma concursului organizat în acest scop, în condițiile Legii privind Statutul funcționarilor publici. Criteriile de selecție și modalitatea de organizare a concursului se aprobă prin ordin comun al miniștrilor Agriculturii și Afacerilor Externe. Stabilirea țărilor și a perioadei în care se efectuează misiunile de reprezentare se face prin ordin al ministrului Agriculturii, cu avizul Ministerului Afacerilor Externe.
În acest moment, Ministerul Agriculturii are în vedere înființarea a 12 posturi de atașat agricol, cărora li se va asigura salarizarea similară funcțiilor îndeplinite în cadrul misiunilor și reprezentanțelor României din străinătate, cu încadrarea în bugetul alocat pentru 2016.
Decizia înființării acestor funcții a fost luată de Guvern având în vedere că în cadrul UE sectorul agricol are o pondere importantă atât prin politicile sectoriale complexe și de dezvoltare rurală promovate, cât și prin alocările bugetare. România, unul dintre principalele state membre agricole, are interesul să stabilească și să mențină legături strânse cu statele care au interese apropiate din această perspectivă. De asemenea, reformele preconizate în cadrul Politicii Agricole Comune 2014-2020 și discutarea perspectivei financiare comunitare presupun o bună cooperare cu ministerele agriculturii din statele UE. În același timp, creșterea competitivitățiiși capacității de producție a agriculturii românești, preconizată pentru următorii ani, presupune redinamizarea exportului și stabilirea de contacte între potențiali parteneri de afaceri din România și din alte state.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu