Cu ocazia evenimentului voluntarii GEC Nera au distribuit publicaţii de conştientizare a vizitatorilor şi populaţiei locale în legătură cu existenţa şi importanţa conservării sălbăticiei din Cheile Caraşului. Au fost colectate deasemenea informaţii în legătură cu starea de conservare a patrimoniului natural din această zonă, informaţii pe baza cărora va fi întocmit un raport care va fi trimis autorităţilor direct responsabile.
Conform conceputului implementat de mai mulţi ani de către unele ţări precum Austria , Elveţia, Norvegia şi Canada, zonele de sălbăticie sunt acele zone în care patrimoniul natural nu a fost deranjat sau a fost foarte puţin deranjat prin activităţi umane. În interiorul parcurilor naţionale, de obicei, ariile de sălbăticie sunt incluse în zonele de strictă protecţie definite astfel prin planul de management al Parcului.
În România, zonele de sălbăticie nu sunt reglementate. Legea Ariilor Naturale Protejate aminteşte doar că acestea există, fără însă să li se dea o definiţie.
În zonele de sălbăticie sunt permise ecoturismul de pasaj, activităţile ştiinţifice de conservare a patrimoniului natural şi activităţile de educaţie ecologică.
O asemenea zonă de sălbăticie poate fi considerată rezervaţia naturală Cheile Caraşului aparţinând Parcului Naţional Semenic - Cheile Caraşului din jud. Caraş - Severin. Într-un studiu al sălbăticiei din Carpaţi întocmit de ONG-uri din România, împreună cu experţi în acest domeniu din Elveţia, rezervaţia naturală Cheile Caraşului chiar este poziţionată pe hărţile zonelor de sălbăticie.
Având în vederea că implementarea conceptului de sălbăticie aduce comunităţilor locale din alte ţări venituri considerabile din practicarea ecoturismului se impune promovarea, dar mai ales reglementarea de către autorităţi a conceptului de sălbăticie şi în România.
Din păcate în cazul PN Semenic - Cheile Caraşului nu există aprobat de către Ministerul Mediului, nici măcar un plan de management al Parcului. De aceea, când vorbim de sălbăticie în acest caz, mai degrabă ne putem gândi la mentalitatea cu care continuă să fie tăiate pădurile din interiorul Parcului.
Pe https://www.facebook.com/ GECNERA/photos/?tab=album& album_id=1083798581714511 sunt imagini care fac parte din acest comunicat de presă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu