Întrucât Legea nr.
252/2013 a intrat în vigoare în mod etapizat, implicit și elaborarea, respectiv
intrarea în vigoare a legislației secundare necesară aplicării acesteia, s-a
realizat tot în etape. Astfel, partea din lege care face referire la
organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune, a intrat în vigoare în
luna septembrie 2013, normele de aplicare ale acestor dispoziții fiind
detaliate prin H.G. nr. 1079/2013. La data de 1 februarie 2014 au intrat în
vigoare și celelalte prevederi ale Legii nr. 252/2013 care se referă la
activitatea practică de probaţiune, pentru aplicarea acestora fiind necesară
elaborarea unor dispoziții de completare a H.G. nr. 1079/2013, demers ce s-a
realizat prin proiectul adoptat astăzi, recuperându-se astfel un decalaj de doi
ani înregistrat în promovarea acestui act normativ.
Hotărârea de Guvern care modifică și completează
conținutul H.G. nr. 1079/2013 întregește viziunea și concepția actului de bază cu privire la măsurile de
ordin administrativ și funcţional necesare finalizării procesului de reformă a
sistemului de probațiune din România și definitivează totodată cadrul legal secundar necesar pentru
desfășurarea în condiții optime a activității de probațiune. Astfel, prin
soluțiile de reglementare pe care le cuprinde, precum și având în vedere faptul că detaliază
fiecare dintre componentele majore care constituie ansamblul activităţilor
derulate de către consilierul de probaţiune în vederea implementării
sancţiunilor neprivative de liberate, actul normativ adoptat, facilitează munca specialiștilor din domeniul
justiției în general și al probațiunii în special.
În al doilea rând, actul normativ adoptat astăzi aduce la
îndeplinire și unul dintre obiectivele
asumate de Guvern în Planul
de acțiune pentru implementarea Strategiei de dezvoltare a sistemului judiciar
2015-2020, mai exact obiectivul referitor la consolidarea sistemului de
probațiune prin promovarea actelor normative privind organizarea și
funcționarea acestuia.
Nu în ultimul
rând, adoptarea modificărilor și completărilor la H.G. nr. 1079/2013 reprezintă
o măsură luată în prelungirea celor trasate prin Memorandumul privind îmbunătățirea condițiilor de
detenție și dezvoltarea probațiunii, document adoptat de Guvern în luna aprilie
a acestui an. Astfel, în contextul în care sunt necesare identificarea unor
soluții și luarea unor măsuri urgente pentru ameliorarea condițiilor din
penitenciare, un răspuns la aceste probleme îl reprezintă creșterea capacității sistemului de
probațiune de a pune în aplicare noile dispoziții în materie penală privind
sancțiunile alternative la detenție (suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei,
amânarea aplicării pedepsei, măsurile educative neprivative de libertate pentru
minorii care comit fapte penale și supravegherea liberaților condiționat).
Comparativ cu alte state europene, sistemul de probațiune este relativ recent
în România, însă și-a dovedit eficiența reușind să contrabalaneze regimul de
executare al sancțiunilor privative de libertate și contribuind la
decongestionarea sistemului penitenciar. Astfel, în prima parte a anului
curent, s-a realizat o analiză comparativă a datelor statistice privind
persoanele încarcerate și persoanele din evidența serviciilor de probațiune
față de care s-au dispus sancțiuni alternative la pedeapsa închisorii. La data de 24 mai 2016, în
sistemul penitenciar erau încarcerate 28.260 persoane, iar în evidențele
sistemului de probațiune erau înregistrate 48.000 de persoane. Pentru a face
față trendului crescător al numărului persoanelor aflate sub supravegherea
sistemului de probațiune, prin același Memorandum menționat mai sus s-a agreat
și suplimentarea schemei de personal a serviciilor de probațiune. Această
măsură a fost deja îndeplinită printr-o altă hotărâre de guvern adoptată
recent, care a majorat schema de personal a serviciilor de probațiune cu un
număr de 565 de posturi.
Așa cum
rezultă din cele menționate anterior, adoptarea actului normativ de modificare
și completare a HG nr. 1079/2013 are valențe multiple, răspunzând în primul
rând nevoilor instituționale ale sistemului de probațiune generate de
reorganizarea acestuia, dar contribuind totodată și la îmbunătățirea
condițiilor de detenție pentru persoanele private de libertate, la reducerea
costurilor sociale ale încarcerării, potențarea rolului educativ al
sancțiunilor și măsurilor penale care se execută în libertare, precum și la
sporirea gradului de siguranță în comunitate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu