Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



joi, 16 ianuarie 2014

Superimunitatea parlamentară, ANULATĂ

  În ziua de 15 ianuarie 2014, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.a) din Constituția României și al art.15 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-a în trunit pentru a soluționa, în cadrul controlului anterior promulgării, obiecțiile de neconstituționalitate formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție și de un număr de 50 de deputați
aparținând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, cu privire la dispoziții din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative (actualul Codul penal și noul Cod penal) și la articolul unic din Legea pentru modificarea art.2531 din Codul penal.
În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, a decis, cu unanimitate de voturi, următoarele:
Admiterea obiecției și constatarea neconstituționalității art.I pct.5 și art.II pct.3 din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative, care înlătură din categoria funcționarilor publici și a funcționarilor pe Președintele României, pe deputați și senatori, precum și pe persoanele care își desfășoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale și care nu sunt finanțate de la bugetul de stat. Aceste dispoziții încalcă art.1 alin.(1) și (5) din Constituție referitor la statul de drept și obligația respectării Constituției și a legilor, art.16 alin.(1) și (2) care consacră principiul egalității în drepturi, precum și art.11 alin.(1) privind obligația statului român de a îndeplini întocmai și cu bună-credință obligațiile ce îi revin din tratatele internaționale.
Admiterea obiecției și constatarea neconstituționalității articolului unic din Legea pentru modificarea art.2531 din Codul penal, care înlătură funcționarii publici din sfera subiecților activi a infracțiunii de conflict de interese și care exceptează din categoria actelor incriminatoare emiterea, aprobarea, adoptarea și semnarea actelor administrative, precum și cele care privesc creația, dezvoltarea, pregătirea științifică, artistică, literară și profesională. Aceste dispoziții încalcă art.1 alin.(1) și (5) din Constituție referitor la statul de drept și obligația respectării Constituției și a legilor, art.16 alin.(1) și (2) care consacră principiul egalității în drepturi, precum și art.11 alin.(1) privind obligația statului român de a îndeplini întocmai și cu bună-credință obligațiile ce îi revin din tratatele internaționale.
Admiterea obiecției și constatarea neconstituționalității art.I pct.2 și art.II pct.5 din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative, privind modificarea art.741 din actualul Cod penal, respectiv a art.3091 din noul Cod penal, dispoziții care reglementează o cauză de reducere și de înlocuire a pedepselor pentru anumite infracțiuni, denumite generic 'infracțiuni prin care s-a produs un prejudiciu evaluabil în bani'. Aceste dispoziții sunt neconstituționale raportat la art.1 alin.(3) și (5) din Constituție referitoare la statul de drept, obligația respectării Constituției și a legilor în ceea ce privește claritatea și previzibilitatea normelor, art.21 privind accesul liber la justiție și art.147 alin.(1) și (4) din Constituție privind caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.
Argumentația reținută în motivarea soluțiilor pronunțate de Plenul Curții Constituționale va fi prezentată în cuprinsul deciziilor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Deciziile sunt definitive și general obligatorii și se comunică președinților celor două Camere ale Parlamentului și primului-ministru.
Compartimentul Relații externe, relații cu presa și protocol al Curții Constituționale

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu