Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



sâmbătă, 11 februarie 2023

10 milioane de apeluri, în 2022. Ajutor pentru urgenţe inclusiv în limbi străine


În 2022, numărul apelurilor de urgenţă preluate într-o limbă străină a crescut cu 16% faţă de anul precedent. S-au înregistrat 24.383 de astfel de apeluri faţă de 20.944 în 2021. Numărul apelurilor la 112 procesate în limba ucraineană şi rusă a crescut la peste 1000 în 2022 faţă de 2021, când au reprezentat mai puţin de 50 de cazuri.

Anul trecut, operatorii STS ai Serviciului de urgenţă 112 au gestionat urgenţe în diferite limbi străine, au oferit sprijin de traducere pe timpul interviului şi al intervenţiei pentru îngrijiri medicale de urgenţă, operaţiuni de căutare şi salvare în zonele montane din apropierea graniţei sau în colaborarea cu autorităţile locale şi cele din ţările vecine. Fiecare operator stăpâneşte cel puţin o limbă de circulaţie internaţională, printre care amintim engleză, franceză, spaniolă, ucraineană, maghiară, italiană, germană, turcă, rusă, greacă şi bulgară.

Reamintim că Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) a adăugat noi facilităţi aplicaţiei mobile Apel 112, iar în prezent poate fi utilizată atât în limba română, cât şi în limbile engleză, franceză, germană, maghiară şi ucraineană.

Două dintre cazurile gestionate profesionist de operatorii STS ai Serviciului de urgenţă 112

În luna octombrie, un refugiat ucrainean a încercat să intre în România şi s-a rătăcit în zona muntoasă din judeţul Suceava în întuneric, ploaie şi vizibilitate redusă. Panicat de animalele sălbatice din pădure, persoana a cerut ajutor la 112 unde a transmis că nu poate da indicii despre locul unde se află. A menţionat că este o zonă abruptă şi a reuşit să dea un punct de reper: un marcaj de pe unul dintre copaci. Operatorul STS a intermediat, în limba ucraineană, întreaga comunicare dintre persoana rătăcită şi echipajele de salvatori. Pentru a facilita operaţiunea contratimp de căutare şi salvare, operatorul STS a transmis apelantului pe telefonul mobil şi un link de localizare - HTML5 Geolocation. Bărbatul a fost localizat şi, în cele din urmă, găsit şi salvat.

Un alt caz este cel al unei tinere de 19 ani care a venit în România împreună cu soţul - refugiaţi din calea războiului. Au trecut frontiera la noi în ţară, au ajuns la Tulcea, dar tânăra a căzut într-o capcană întinsă chiar de soţul ei: acesta a dat-o pe mâna traficanţilor de persoane. Femeia a reuşit să obţină un telefon mobil şi să sune la 112. Operatorul STS a înţeles urgenţa momentului, imediat a alertat autorităţile responsabile şi a intermediat dialogul în limba ucraineană dintre apelantă şi reprezentanţii agenţiilor specializate. În cele din urmă, tânăra a fost găsită şi salvată.


***

În anul 2022, operatorii STS au preluat 10.248.377 de apeluri. Urgenţele au reprezentat 57,82% din numărul total al apelurilor recepţionate. Diferenţa de 42,18% au fost non-urgente: solicitări de informaţii privind traficul rutier sau mersul trenurilor, comenzi de taxi şi livrări de mâncare, sesizări privind pensiile sau diverse servicii de stat, precum şi alte solicitări pentru care nu era necesară intervenţia de urgenţă a echipajelor specializate.

STS desfăşoară continuu activităţi pentru implementarea de standarde şi măsuri ce permit îmbunătăţirea calităţii Serviciului de urgenţă 112 în România. În acelaşi sens, al calităţii serviciului oferit cetăţenilor, anual sunt aplicate formulare de feedback către persoanele care au sunat la numărul unic destinat urgenţelor. Peste 95% din cei intervievaţi s-au declarat mulţumiţi de interacţiunea cu operatorii STS şi au încredere să apeleze 112.

Anul Numărul total al apelurilor Apeluri urgente Apeluri non-urgente
2022 10.248.377 57,82% 42,18%
2021 10.337.426 59,27% 40,73%
2020 10.234.595 56,71% 43,29%

Cele mai multe dintre cazurile de urgenţă de competenţa serviciului 112, recepţionate în cele 12 luni ale anului trecut au fost transferate către Ambulanţă. Distribuţia incluzând şi celelalte agenţii de intervenţie, este următoarea:

Agenţie specializată de intervenţie Procent apeluri transferate
Ambulanţă 51,36%
Poliţie 23,35%
ISU-SMURD 18,05%
Jandarmerie 5,12%
alte agenţii 2,11%

Sunt multiple situaţiile, în care pentru gestionarea unui caz este necesară intervenţia colaborată a mai multor agenţii.

Judeţele cu cel mai ridicat procent de cazuri de urgenţă, raportat la numărul total de apeluri înregistrate la respectivul Centru 112:
1. Bucureşti-Ilfov - 66,41%
2. Alba - 66,24%
3. Cluj - 66,16%

Judeţele cu cel mai ridicat procent de apeluri non-urgente, raportat la numărul total de apeluri înregistrat la respectivul Centru 112:
1. Gorj - 64,86%
2. Mureş - 58,03%
3. Covasna - 55,70%

Pe 11 februarie, în fiecare an, marcăm Ziua Europeană a Numărului de Urgenţă 112, număr unic pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene la care sună cei care au nevoie de ajutorul agenţiilor specializate de intervenţie: Ambulanţă, Pompieri, Poliţie, Jandarmerie. În România, acelaşi număr este apelat şi pentru Salvamont.

Biroul de Presă al STS

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu