Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



vineri, 22 aprilie 2022

Vinerea Mare, cea mai neagră zi din istoria creştinătăţii

Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ultima zi de vineri înaintea Paștelui, și astfel ultima vineri din Postul Mare. Este numită și Vinerea PașteluiVinerea PatimilorVinerea NeagrăVinerea Seacă. Se numește Vinerea Paștilor, pentru că este ultima vineri dinaintea Paștelui, Vinerea Patimilor, deoarece în această zi a pătimit și a fost răstignit Iisus Hristos, Vinerea Seacă, pentru că mulți români au obiceiul de a posti post negru. Este una dintre cele trei zile de sărbătoare religioasă creștină numite "Triduum Sacrum" din care face parte Joia Mare, Vinerea Mare și Sâmbăta Mare. După credința creștină, în această zi a avut loc moartea lui Isus care a fost răstignit și a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul păcatului strămoșesc. Unii creștini țin în această zi un post sever, numit și post negru. Slujbele din această zi cuprind: Denia de Joi seara, în timpul căreia se citesc „cele douăsprezece Evanghelii“ care vorbesc despre Pătimirile Domnului; Ceasurile împărătești au loc vineri dimineața, Vecernia, în timpul căreia se face și „Punerea în mormânt“ sau scoaterea Epitafului în mijlocul bisericii, spre închinare și Pavecernița.

Ce semnificație are Vinerea Mare În această zi a fost răstignit Iisus Hristos și face parte din cele trei zile de sărbătoare religioasă creștină numite Triduum Sacrum, care includ Joia Mare, Vinerea Mare și Sâmbate Mare. În această zi se ține post negru. Conform credinței creștine, în Vinerea Mare a avut loc răstignirea lui Iisus pe cruce și moartea lui pentru salvarea oamenilor de păcate. În această se ține slujba numită Ceasurile împărătești și Vecernia, în timpul căreia se face scoaterea Epitafului în mijlocul bisericii pentru închinare.  Este o zi de mare doliu a creștinătății. În această seară are loc denia Prohodului Domnului. I se mai spune Vinerea Seacă pentru că oamenii țin post negru în această zi. Se face pomenire în această zi la patimile lui Hristos. Potrivit unor tradiții și obiceiurilor în Vinerea Mare femeile merg la morminte unde aprind lumânări și îi plâng pe cei morți. Este o zi aliturgică, asta însemnând că nu se face nici una dintre cele trei Sfinte Liturghii. Creștinii nu concep să lipsească de la scoaterea Epitafului în biserică. Simbolul este acela al coborârii de pe Cruce a lui Hristos și a pregătirii trupului său spre înmormântare. 
Epitaful pe care preoții îl poartă ajutați de credincioși simbolizează trupul lui Iisus. După slujbă, Sfântul Epitaf este așezat pe masa din altar, unde rămâne până la Înălțare.  Tradiții și obiceiuri în Vinerea Mare  Dis-de-dimineață se afumă casa cu tămâie, iar oamenii o înconjoară de trei ori Se spune că dacă plouă în Vinerea Mare va fi un an bun și roditor, iar dacă nu plouă, va fi unul secetos  Oamenii obișnuiau să se scufunde în această zi în apă rece de trei ori, pentru a fi sănătoși tot anul Oamenii din Moldova cred că mersul la frizer în Vinerea Mare îi vor feri de boli și afecțiuni În trecut, lumea pleca acasă cu lumânările aprinse pe drum de la biserică Potrivit unor tradiții și obiceiurilor în Vinerea Mare oamenii nu se spală în Vinerea Mare În unele zone se afumă cu tămâie pomii pentru a fi feriți de animale sălbatice, boli sau dăunători Potrivit unor tradiții și obiceiurilor în Vinerea Mare se spune că postul negru este un bun pentru vindecarea bolilor de piele și cel care ține post va fi sănătos tot anul În unele părți ale țării, înainte de răsăritul soarelui, oamenii alergau desculți prin rouă
Tradiții și Obiceiuri în Vinerea Mare – ce să nu faci În această zi nu se coace nimic, nici pâine, nici cozonaci, pentru că se spune că gospodinele vor arde mâinile Maicii Domnului În această zi nu se mănâncă urzici pentru că Iisus a fost bătut cu ele De asemenea, nu se folosește oțet pentru că buzele Mântuitorului au fost umezite cu el Potrivit unor tradiții și obiceiurilor în Vinerea Mare nu se sacrifică animale în această zi De asemenea, gospodinele nu roșesc ouă și nici nu fac pregătiri pentru ziua de Paște În Vinerea Mare, agricultorii nu trebuie să lucreze sau să semene nimic pe câmp pentru că nu va crește Potrivit unor tradiții și obiceiurilor în Vinerea Mare se spune că nu e bine să coși, să speli și nici să faci curățenie Unii oameni cred că nu e bine să mergi la frizer în ziua asta, pentru că există riscul, conform superstiției, să pierzi pe cineva drag
Ce spune Sfânta Scriptură despre Vinerea Mare Vinerea Mare este una dintre cele mai importante zile pentru creștini. Este ziua în care Iisus a murit pentru păcate și a suferit patimi cumplite.  Cel care primea pedeapsa răstignirii în Palestina este dezbrăcat, bicuit și obligat să parcurgă drumul până la locul execuției, ducându-și crucea în spate. Potrivit Sfintei Scripturi, după ce Iisus Hristos a fost bicuit, Pilat a rostit sentința, iar Mântuitorul și-a început călătoria către locul în care urma să fie răstignit, purtându-și crucea și coroana cu spini. 
Mântuitorul a ajuns la locul execuției, iar brațul orizontal al crucii era fixat cu cuie de brațul vertical înfipt în pământ deja. Picioarele celui care urma să fie răstignit putea fi așezat pe un scăunel și țintuite fără sprijin. În vârful lui se fixa o scândură pe care se scrie motivul răstignirii. 
În cazul lui Iisus a fost scris : „Iisus Nazarineanul, Regele Iudeilor”.  În cazul în care nimeni nu lua trupul neînsuflețit, el era aruncat la o groapă comună. Iosif din Arimateea a fost cel care a dat jos trupul lui Hristos de pe cruce și l-a înmormântat alături de Nicodim, într-o grădină.  Potrivit Sfintelor Evanghelii, în momentul în care Hristos a murit a avut loc o serie de miracole. Catapeteasma templului s-a rupt, pământul s-a cutremurat, iar petrele s-au despicat, mulți dintre cei morți înviind.  Ca să se convingă că a murit, un ostaș l-a împuns cu sulița în coastă, din care a ieșit sânge și apă.  Iudeii au pecetluit piatra mormântului lui Iisus, însă a doua zi el a înviat, iar mormântul a rămas gol. În ziua Învierii, Iisus Hristos i s-a arătat Mariei Magdalena.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu