FABC și SNMF au organizat, în 14 iulie, masa rotundă 'Melanomul, încotro? Politici de sănătate adecvate pentru diagnosticare precoce și șansă la o viață activă pentru bolnavii cu melanom avansat', eveniment care a marcat înființarea grupului de lucru care va elabora un plan de măsuri în sensul reducerii incidenței cancerului de piele și facilitării accesului la tratament pentru pacienții diagnosticați cu această boală. Acest plan va fi înaintat, în toamnă, autorităților din Sănătate.
Campanii de informare și conștientizare asupra pericolelor cancerului de piele și mesaje de interes general la TV, un program național de screening pentru populația generală, care să includă medicul de familie, medicul dermatolog și medicul oncolog, precum și acces la tratament pentru pacienții cu melanom metastatic au fost doar câteva dintre nevoile actuale enunțate de participanții la masa rotundă.
La eveniment au participat și reprezentanți ai Ministerului Sănătății, Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Organizației Mondiale a Sănătății (reprezentanța OMS în România) și membrii ai societății civile.
Informare, dublată de acces la testare
Campaniile de informare și educare a populației nu sunt suficiente dacă nu sunt completate și de programe de screening, care să faciliteze accesul la testare, susține Cezar Irimia, președintele FABC: 'Dacă ar fi să fac o radiografie a contextului și nevoilor pacienților, în continuare, pacienții sunt diagnosticați târziu cu melanom, atunci când șansele de supraviețuire scad considerabil.
Între timp, incidența bolii crește de la an la an. Populația nu cunoaște îndeajuns de bine metodele de testare prin care poate să depisteze în stadiu incipient cancerul de piele. Nu avem un program național de screening pentru cancerul de piele, iar la nivel național, nu s-a luat nicio măsură pentru reducerea îmbolnăvirilor. Pe lângă partea de prevenție, pacienții diagnosticați cu melanom în stadiu avansat au acces discriminat la tratament inovator eficient, care ar putea să le ofere celor care răspund bine la tratament o rată de supraviețuire mult mai mare și o calitate mai bună a vieții'.
FABC a desfășurat recent, în intervalul 21-27 iunie, o campanie de testare gratuită a alunițelor, care a scos la iveală rezultate dramatice, confirmând, totodată, nevoia unui program de prevenție. Un număr de 22 de persoane au fost depistate cu suspiciune de melanom, în urma screening-ului, și trimise de urgență către unități medicale de stat specializate, iar alte 48 de persoane au fost depistate cu suspiciuni de alte cancere de piele. Un număr de 1.810 persoane au beneficiat de dermatoscopii gratuite în cadrul campaniei 'Un viitor fără pată', ediția 2016.
Prevenția începe la medicul de familie
Screening-ul pentru cancerul de piele ar putea începe încă din cabinetul medicilor de familie, susține și reprezentanta SNMF, Dr. Daciana Toma, care subliniază beneficiile programelor de prevenție: 'Metodele de screening sunt intervenții preventive valoroase pentru depistarea bolilor, unele chiar în fază incipientă, permițând instituirea unui tratament în timp util.
În acest moment, nu există la nivel național o rețea organizată unde să pot trimite pacienții cu leziuni/nevi suspecte/ți. Este însă lipsit de etică să organizezi un screening, la sfârșitul căruia bolnavii nou depistați să nu poată primi îngrijirile corespunzătoare. Deși costurile medicale ale sistemului de îngrijiri cresc în perioada imediat următoare efectuării screeningului, în câțiva ani, se pot face economii semnificative.
Medicii de familie susțin inițiativa lansării unui program de prevenție a cancerului de piele, realizat cu ajutorul unui ghid de prevenție adaptat realităților din România, a unor instrumente care să vină în sprijinul medicilor — de exemplu, dotarea cabinetelor cu dermatoscoape, precum și includerea prevenției în Contractul Cadru, din 2017'.
Majoritatea cazurilor de melanom sunt diagnosticate foarte târziu, în stadiu avansat, confirmă și medicul dermatolog Prof. Dr. George-Sorin Țiplica: 'Populația nu are cultura vizitei de rutină la medicul dermatolog și nu o face nici atunci când are o suspiciune. La aceasta se adaugă și accesul dificil la testare pentru multe persoane din mediul rural. Oamenii nu sunt învățați să își facă o auto-examinare și nici cum să o facă corect. De exemplu, majoritatea cazurilor de melanom (85%) se dezvoltă pe tegument anterior fără leziuni, nu pe leziuni deja existente (ex. alunițe). În plus, mulți nu iau în calcul arsurile solare din copilărie și nici istoricul familial de melanom/alte malignități care reprezintă un mare factor de risc'.
Tratamentele inovatoare, plătite din buzunarul pacienților
Nu doar programele de screening lipsesc, ci și accesul la tratament adecvat. În cazul pacienților diagnosticați cu melanom metastatic, opțiunile terapeutice tradiționale oferă o rată de supraviețuire limitată, spune și Dr. Cătălin Costovici, medic oncolog: 'Există o mare necesitate pentru terapii eficiente pentru tratamentul melanomului metastatic.
Imunoterapia oferă o nouă abordare în cazul cancerului cu rată de supraviețuire pe termen lung, net superioară celei oferite de metodele clasice de tratament (chimioterapie, radioterapie, terapii țintite etc.) și o calitate a vieții sporită, evitându-se o gamă largă de efecte adverse. Din păcate, în țara noastră, accesul la astfel de tratament este dictat de posibilitățile financiare, întrucât tratamentul nu este încă decontat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate'.
Cum se construiesc corect campaniile de prevenție
Și modul în care sunt construite campaniile de prevenire a melanomului joacă un rol foarte important. Pentru a avea impact pe termen lung și a influența comportamentul populației, campaniile trebuie să îndeplinească anumite criterii, susține și Prof. Univ. Dr. Elena Druică, Facultatea de Administrație și Afaceri, Universitatea din București: 'O campanie eficientă de prevenție trebuie construită având în atenție filtrul pus de creierul celui care o recepționează, nu credințele celui care o construiește.
Cercetările realizate până acum în mediul internațional au dovedit că simpla informare nu conduce la modificarea comportamentului, întrucât acesta din urmă depinde de credințele individuale. Pentru a fi eficiente, ne arată studiile de specialitate, campaniile de prevenție trebuie să țină cont de populația pe care o avem în vedere. Intervențiile individuale — campanii de informare/conștientizare a persoanei — trebuie completate de intervenții structurale, intervenții asupra contextului — de exemplu, ieftinirea cremelor cu factor de protecție solară'.
Profesorul susține importanța realizării și în România a unor 'studii privind atitudinea populației față de expunerea la soare, atât pentru categoriile aflate la risc, cât și categoriile care nu sunt predispuse prin zestrea genetică; cercetări cu privire la opinia oamenilor față de expunerea la soare, investigarea și identificarea unor tipare în rândul populației cu privire la statul la plajă, mersul la mare sau la solar etc. În absența înțelegerii motivelor care stau la baza unui anumit comportament, e greu să construim o campanie de prevenție eficientă.'
Despre campania 'Un viitor fără pată'
'Un viitor fără pată!' a fost prima campanie de comunicare și informare despre melanom în România inițiată și derulată de FABC — asociațiile de bolnavi de cancer. Campania își propune informarea publicului, în special a tinerilor, conștientizarea pericolelor cancerului de piele și creșterea vizibilității subiectului melanomului în mass-media. Mai multe informații despre campanie, puteți găsi pe site-ul www.info-melanom-ro și pe pagina de Facebook facebook.com/unviitorfarapata.
Contact presă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu