Astăzi, la sediul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, în prezenţa domnului Secretar de Stat al Ministerului Afacerilor Interne, chestor general de poliţie Ioan Buda, a conducerii Poliţiei de Frontieră Române şi a personalului Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, au avut loc festivitaţi prilejuite de sărbătorirea a 152 ani de existenţă instituţională.
Cu această ocazie, chestorul principal de poliţie Liviu Galoş, împuternicit inspector general al Poliţiei de Frontieră Române, a felicitat poliţiştii de frontieră pentru această zi deosebită, apreciind sprijinul acordat şi eforturile depuse de aceştia din punct de vedere profesional, astfel încât, prin rezultatele obţinute, Poliţia de Frontieră să poată fi definită ca o instituţie modernă, aliniată la standardele europene.
În cadrul întâlnirii, inspectorul general a declarat: “În anul 2016, Poliţia de Frontieră Română este o instituţie modernă, capabilă să asigure un înalt nivel de control la frontierele române şi, în special, la frontiera externă a Uniunii Europene, apreciată de toţi partenerii români şi cei ai spaţiului comunitar. Urmare a eforturilor depuse de către fiecare poliţist de frontieră, România este, în prezent, foarte apreciată pentru contribuţia importantă adusă în cadrul operaţiunilor comune de combatere a migraţiei ilegale, desfăşurate sub egida Agenţiei Europene FRONTEX.”
În cadrul întâlnirii, inspectorul general a declarat: “În anul 2016, Poliţia de Frontieră Română este o instituţie modernă, capabilă să asigure un înalt nivel de control la frontierele române şi, în special, la frontiera externă a Uniunii Europene, apreciată de toţi partenerii români şi cei ai spaţiului comunitar. Urmare a eforturilor depuse de către fiecare poliţist de frontieră, România este, în prezent, foarte apreciată pentru contribuţia importantă adusă în cadrul operaţiunilor comune de combatere a migraţiei ilegale, desfăşurate sub egida Agenţiei Europene FRONTEX.”
Ziua Poliției de Frontieră Române reprezintă, în fiecare an, un prilej pentru a fi recompensate acțiunile desfășurate de proprii lucrători, în îndeplinirea atribuțiilor specifice la granița României.
Un număr de 20 poliţişti de frontieră, ofiţeri şi agenţi care își desfășoară activitatea în structurile teritoriale ale Poliției de Frontieră, specialiști în supravegherea frontierei terestre, maritime şi aeroportuare, au fost evidentiaţi şi premiaţi pentru meritele deosebite avute în misiunile operative desfășurate, atât pe teritoriul țării, cât şi în urma participării la operaţiunile comune organizate de Agenția Frontex.
Aceştia s-au remarcat în acțiunile de supraveghere şi control desfășurate la frontiera de stat, dar în mod special în misiunile pentru combaterea infracţionalităţii transfrontaliere și a migrației ilegale, având o contribuție importantă la rezultatele operative obţinute de structurile din care fac parte.
Aceştia s-au remarcat în acțiunile de supraveghere şi control desfășurate la frontiera de stat, dar în mod special în misiunile pentru combaterea infracţionalităţii transfrontaliere și a migrației ilegale, având o contribuție importantă la rezultatele operative obţinute de structurile din care fac parte.
Cu ocazia acestor festivităţi, chestorul principal de poliție Liviu Galoș, împuternicit inspector general al Poliţiei de Frontieră Române, a acordat distincţia “Poliţistul de frontieră al anului 2016” pentru doi poliţişti de frontieră, după cum urmează:
Subcomisar de poliţie Sima Adrian Silviu din cadrul Gărzii de Coastă, şef al Serviciului Combaterea Migrației Ilegale și a Infracționalității Transfrontaliere, pentru devotament și merite deosebite în îndeplinirea misiunilor de serviciu.
Ofițerul a instrumentat mai multe dosare penale care au vizat destructurarea unor rețele specializate în contrabandă cu ţigări, migrație ilegală, dar și combaterea braconajului piscicol.
În luna martie a anului 2016, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului Curţii de Apel Constanţa, ofițerul a instrumentat un caz de contrabandă cu țigări, când poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au identificat o autocisternă cu numere de R. Bulgaria, condusă de un cetăţean bulgar, încărcată cu sute de baxuri de ţigări de contrabandă (peste 250.000 de pachete ţigări). Cantitatea de ţigări a fost ridicată în vederea confiscării speciale conform procedurilor legale, iar in cauză s-au făcut cercetări pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă calificată cu ţigări.
Ofiţerul a instrumentat mai multe cazuri de braconaj piscicol, în care pescadoare turceşti au fost depistate pe Marea Neagră, pescuind ilegal în apele teritoriale ale României. În ultimul caz înregistrat în luna mai a.c., comandantul pescadorului şi adjunctul acestuia, cetăţeni turci, au fost trimişi în judecată de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, în stare de arest preventiv.
Un alt caz reprezentativ instrumentat de ofiţer a vizat o grupare, formată de cetăţeni români, care se ocupa cu introducerea în România şi ulterior comercializarea unor bijuterii şi a altor obiecte (ceasuri, laptopuri, telefoane mobile), obţinute în urma săvârşirii unor infracţiuni de furt din locuinţe în state ale Uniunii Europene. Bunurile erau trimise în ţară prin intermediul unor firme de transport, coletele fiind ridicate la destinaţie de către membrii reţelei, care ulterior le comercializau.
Ofițerul a instrumentat mai multe dosare penale care au vizat destructurarea unor rețele specializate în contrabandă cu ţigări, migrație ilegală, dar și combaterea braconajului piscicol.
În luna martie a anului 2016, sub coordonarea unui procuror din cadrul Parchetului Curţii de Apel Constanţa, ofițerul a instrumentat un caz de contrabandă cu țigări, când poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă au identificat o autocisternă cu numere de R. Bulgaria, condusă de un cetăţean bulgar, încărcată cu sute de baxuri de ţigări de contrabandă (peste 250.000 de pachete ţigări). Cantitatea de ţigări a fost ridicată în vederea confiscării speciale conform procedurilor legale, iar in cauză s-au făcut cercetări pentru săvârşirea infracţiunii de contrabandă calificată cu ţigări.
Ofiţerul a instrumentat mai multe cazuri de braconaj piscicol, în care pescadoare turceşti au fost depistate pe Marea Neagră, pescuind ilegal în apele teritoriale ale României. În ultimul caz înregistrat în luna mai a.c., comandantul pescadorului şi adjunctul acestuia, cetăţeni turci, au fost trimişi în judecată de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanţa, în stare de arest preventiv.
Un alt caz reprezentativ instrumentat de ofiţer a vizat o grupare, formată de cetăţeni români, care se ocupa cu introducerea în România şi ulterior comercializarea unor bijuterii şi a altor obiecte (ceasuri, laptopuri, telefoane mobile), obţinute în urma săvârşirii unor infracţiuni de furt din locuinţe în state ale Uniunii Europene. Bunurile erau trimise în ţară prin intermediul unor firme de transport, coletele fiind ridicate la destinaţie de către membrii reţelei, care ulterior le comercializau.
Agent şef adjunct de poliţie Bărcăuan Ciprian Vasile, din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Oradea, Sectorul Poliţiei de Frontieră Curtici, pentru profesionalism şi merite deosebite în îndeplinirea misiunilor de serviciu.
Poliţistul de frontieră a avut o contribuţie importantă la activitatea de supraveghere și control a frontierei de stat, acesta remarcandu-se în cursul anului 2016 prin depistarea, la controlul de frontieră, a peste 17 alerte introduse de către instituţii ale statului român şi ale UE care vizau persoane sau bunuri căutate de autorităţi. De exemplu, în luna februarie a.c., în P.T.F Curtici, a depistat un grup format din trei bărbați, un cetățean turc, un algerian şi un apatrid, cu domiciliul în Germania, cu vârste cuprinse între 24 şi 26 ani, care au încercat să intre ilegal în România, folosindu-se de cărţi de identitate belgiene false. S-a luat măsura întreruperii călătoriei bărbaţilor, iar în baza acordului între Guvernul României şi Guvernul R. Ungare privind readmisia cetăţenilor proprii şi a altor persoane, cei trei bărbaţi au fost predaţi autorităţilor maghiare, în vederea continuării cercetărilor. În cauză au fost întocmite actele de urmărire penală pentru săvârşirea infracţiunilor de fals privind identitatea şi tentativă de trecere ilegală a frontierei de stat în grup.
Poliţistul de frontieră a avut o contribuţie importantă la activitatea de supraveghere și control a frontierei de stat, acesta remarcandu-se în cursul anului 2016 prin depistarea, la controlul de frontieră, a peste 17 alerte introduse de către instituţii ale statului român şi ale UE care vizau persoane sau bunuri căutate de autorităţi. De exemplu, în luna februarie a.c., în P.T.F Curtici, a depistat un grup format din trei bărbați, un cetățean turc, un algerian şi un apatrid, cu domiciliul în Germania, cu vârste cuprinse între 24 şi 26 ani, care au încercat să intre ilegal în România, folosindu-se de cărţi de identitate belgiene false. S-a luat măsura întreruperii călătoriei bărbaţilor, iar în baza acordului între Guvernul României şi Guvernul R. Ungare privind readmisia cetăţenilor proprii şi a altor persoane, cei trei bărbaţi au fost predaţi autorităţilor maghiare, în vederea continuării cercetărilor. În cauză au fost întocmite actele de urmărire penală pentru săvârşirea infracţiunilor de fals privind identitatea şi tentativă de trecere ilegală a frontierei de stat în grup.
Această zi specială pentru Poliţia de Frontieră a fost marcată prin acţiuni similare la nivelul tuturor Inspectoratelor Teritoriale ale Poliţiei de Frontieră de la graniţa cu fiecare stat vecin, la Garda de Coasta, precum şi în cadrul şcolilor de pregătire aflate în subordinea instituţiei noastre.
Informaţii de background
La 24 Iulie 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza semna Decretul prin care se realiza unirea corpurilor grănicereşti "de dincoace şi dincolo de Milcov", moment ce a devenit reper istoric pentru instituţia noastră, însemnând recunoaşterea identităţii instituţionale şi, totodată, piatra de temelie a Poliţiei de Frontieră de astăzi.
Prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului Romaniei nr. 104 / 2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române, această dată istorică a fost desemnată ca sărbătoare oficială a Poliţiei de Frontieră Române, fiind momentul de recunoaştere a identităţii instituţionale şi, de asemenea, temelia organizaţiei moderne de astăzi, care funcţionează la standarde europene.
În cei 152 ani de existenţă - şi nu numai, deoarece apărarea hotarelor ţării a existat din cele mai vechi timpuri - Poliţia de Frontieră Română a parcurs mai multe etape de transformare şi perfecţionare, în funcţie de caracterul perioadei istorice trăite, însă indiferent de forma de organizare sau denumire, misiunea a rămas întotdeauna aceeaşi, cea de străjer al legalităţii, ordinii şi liniştii la frontieră.
În cei 152 ani de existenţă - şi nu numai, deoarece apărarea hotarelor ţării a existat din cele mai vechi timpuri - Poliţia de Frontieră Română a parcurs mai multe etape de transformare şi perfecţionare, în funcţie de caracterul perioadei istorice trăite, însă indiferent de forma de organizare sau denumire, misiunea a rămas întotdeauna aceeaşi, cea de străjer al legalităţii, ordinii şi liniştii la frontieră.
În prezent, ca instituţie specializată a Ministerului Afacerilor Interne, Poliţia de Frontieră Română are obligaţia să prevină şi să combată stările de pericol la adresa României, determinate de migraţia ilegală şi criminalitatea transfrontalieră şi, de asemenea, să apere viaţa, integritatea corporală şi libertatea persoanelor, proprietatea publică şi privată, celelalte drepturi şi interese legitime ale cetaţenilor şi comunităţii, activitatea sa constituind serviciul public desfăşurat în interesul persoanei, al comunităţii şi în sprijinul instituţiilor statului, exclusiv pe baza şi prin aplicarea legii.
Prin rezultatele obţinute, instituţia Poliţiei de Frontieră Române continuă să se afirme ca partener de încredere al statelor europene în lupta împotriva infracţionalităţii transfrontaliere, bucurându-se de respectul şi aprecierea structurilor similare din alte ţări, iar profesionalismul poliţiştilor de frontieră şi deschiderea spre colaborare, manifestate permanent în raporturile cu celelalte structuri, au avut un aport esenţial la obţinerea acestor performanţe şi crearea unei imagini pozitive a instituţiei în exterior.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu