Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



joi, 5 mai 2022

Echipa DANUrB+ a vizitat Banatul

Asociația Euroland Banat din Reșița și Universitatea Politehnica din Timișoara au organizat, în intervalul 26 – 30 aprilie 2022, un amplu eveniment în cadrul proiectului DANUrB+. Este vorba despre o succesiune de ateliere și vizite de bună practică la care au participat reprezentanți ai instituțiilor partenere în proiect din Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, Bulgaria și România. În mod particular, este vorba despre facultățile de arhitectură ale universităților din Bratislava, Belgrad, București, Sofia și Timișoara, ONG-uri, precum și autorități publice locale, aflate sub coordonarea Universității de Tehnologie și Economie din Budapesta, lider de parteneriat. Începând cu 1 iulie 2020, cele 20 de instituții partenere lucrează împreună în cadrul proiectului DANube Urban Brand + Building Regional and Local Resilience through the Valorization of Danube’s Cultural Heritage, finanțat prin Programul Transnațional Dunărea 2014-2020, alături de alte 23 de instituții partenere asociate originare din același bazin dunărean care se întinde din zona Dunării de Mijloc și până la vărsarea acesteia în Marea Neagră. Proiectul DANUrB + își propune să reactiveze moștenirea și resursele culturale subtilizate ale comunităților din regiunile periferice și de frontieră ale fluviului Dunărea, pentru a crea noi posibilități de dezvoltare, contribuind la ridicarea nivelului atractivității orașelor și regiunilor riverane. În acest sens, instituțiile partenere au derulat și derulează o serie de activități de identificare și de valorificare a resurselor locale, într-un efort de creare a unei rețele în care autorități publice sau alți actori interesați să coopereze în vederea atingerii acestui scop. Astfel, cea mai complexă activitate organizată în zona de Vest a României s-a derulat săptămâna trecută.
Deschiderea oficială a evenimentului a avut loc la Biblioteca Universității Politehnica din Timișoara, marți, 26 aprilie 2022. Aceasta a fost urmată de o serie de sesiuni de lucru ale partenerilor, derulate în paralel, la Timișoara, în după-masa aceleiași zile și în prima parte a zilei următoare. Sesiunile de lucru au avut drept scop principal identificarea mecanismelor de consolidare a cooperării în domeniul valorizării resurselor locale ale Clisurii Dunării. Printre altele, au fost abordate subiecte care țin de sporirea gradului de cooperare dintre actorii locali reprezentativi pentru această regiune și s-au făcut pași înainte în vederea definitivării produselor (sub forma unui atlas și a unei platforme) menite să cartografieze atracțiile reprezentative pentru secțiunea de Dunăre avută în vedere.
Ulterior acestor ateliere de lucru, partenerii s-au deplasat în comunitățile din Clisură într-o vizită de documentare a unor exemple de bună practică. După-amiaza de 27 aprilie a prilejuit, la sediul Liceului Tehnologic „Clisura Dunării” din Moldova Nouă o întâlnire cu profesorii și cu elevii acestuia, implicați în activități de identificare a unor valori locale comune regiunii transfrontaliere din arealul Dunării.
Ziua de 28 aprilie a fost dedicată unor vizite la producători locali din Svinița și Eibenthal. De un interes aparte s-au bucurat producătorii de alimente obținute cu ingrediente locale, specifice, dar și artizanii locali). Un studiu de caz particular l-au reprezentat cultivatorii de smochini. Potențialul de agrement al regiunii a fost subliniat prin vizita la Golful Dubova, care s-a remarcat în ultimii ani ca o destinație relevantă în regiune.
În prima parte a zilei de vineri, 29 aprilie, partenerii au vizitat Muzeul Centralei Hidroelectrice Porțile de Fier I și Turnul de Apă Drobeta Turnu Severin, unde s-au întâlnit cu o serie de reprezentanți ai autorităților locale care și-au prezentat câteva dintre cele mai recente proiecte cu impact comunitar și care au împărtășit cu această ocazie câteva dintre planurile de viitor orientate în direcția valorificării turistice a potențialului local.
După-masa aceleiași zile a prilejuit revenirea în Banat, printr-o vizită la meșterii lemnari de la Sfânta Elena și prin descoperirea comunității pemilor care, în ultimii ani, s-a deschis tot mai mult înspre agroturism, reprezentând o destinație tot mai preferată îndeosebi de turiștii cehi. Vizita la școala locală și discuția cu învățătoarea-stagiară cehă a fost un alt moment inedit al vizitei.
Sâmbătă, 30 aprilie 2022, a fost ziua rezervată patrimoniului feroviar bănățean, printr-un studiu de caz dedicat sitului și liniei ferate Baziaș-Oravița-Anina. Vizita a început cu o călătorie pe Semmeringul bănățean, pe segmentul Oravița-Anina. A continuat cu vizitarea muzeului local din vechea primărie și cu realizarea unei expoziții inedite în incinta gării cu lucrări ale studenților de la arhitectură ce vizează valorizarea patrimoniului cultural, industrial și natural al zonei printr-o reconectare feroviară, culturală, turistică a Clisurii Dunării (Socol-Baziaș, Parcul Natural Porțile de Fier) cu inima Banatului de Munte (Anina, Reșița, Valea Almăjului, Parcurile Naționale Semenic-Cheile Carașului și Cheile Nerei-Beușnița). Panorama asupra Puțului 1 și a viitorului Muzeu al mineritului, Vila Ferdinand și deliciile culinare locale au întregit vizita de la Anina.
Turul Banatului Montan s-a încheiat cu o vizită la Reșița, la Școala de Beton (realizare a lui Istvan Medgyaszay, născut Benkó, un celebru arhitect și constructor slovaco-maghiar din prima parte a secolului XX), la Școala Pittner (o clădire construită din materiale naturale și cu o poveste deosebită, cea a familiei Pittner) și la Muzeul Locomotivelor cu Abur din Reșița, emblemă a Banatului și a acestui spațiu multicultural.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu