Noul cadru de reglementare privind piețele digitale (Digital Markets Act)[1] reprezintă o oportunitate pentru sectorul IT din România și nu numai, având în vedere că dezvoltatorii de aplicații, afacerile care folosesc platforme de tip marketplace, respectiv orice alți utilizatori de afaceri sau consumatori vor putea beneficia de pe urma acestora.
Astfel, noile reglementări stabilesc
faptul că anumite practici ale platformelor digitale cu o putere foarte mare de piață, cum sunt marile servicii de intermediere online, motoarele de căutare, magazinele de aplicații, serviciile de rețele de socializare etc, vor fi considerate ilegale în orice circumstanțe și interzise ca atare.Spre exemplu, vor fi interzise practici precum cele de a bloca utilizatorii să dezinstaleze aplicații preinstalate, de a clasa propriile produse mai sus în ierarhie prin comparație cu cele ale competitorilor, de a urmări utilizatorii finali în afara serviciului de bază al platformei în scopul publicității direcționate, fără a avea consimțământ sau de a obliga dezvoltatorii de aplicații să folosească anumite servicii, cum ar fi sisteme de plată sau de identificare, pentru a fi listați în magazinele de aplicații.
De asemenea, marile platforme vor trebui să permită utilizatorilor de afaceri să acceseze datele pe care le generează în utilizarea platformei, să permită utilizatorilor de afaceri să-și promoveze ofertele și să încheie contracte cu clienții lor în afara platformei, să ofere companiilor care fac publicitate pe platformă instrumentele și informațiile necesare pentru a-și efectua propria verificare independentă a reclamelor lor și să asigure condiții generale de acces echitabile, rezonabile și nediscriminatorii pentru utilizatorii comerciali.
„Scopul final este ca raporturile de putere dintre utilizatori și marile platforme să fie duse într-o zonă cât mai echilibrată, pentru a evita situații în care discriminarea, exploatarea sau excluderea din piață apar în mod sistematic. Vom lucra cu oficialii Comisiei Europene pentru a ne asigura că noul cadru de reglementare este respectat. De asemenea, vom continua să aplicăm regulile clasice de concurență când vom considera că acest lucru este oportun", a declarat președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.
Președintele autorității române de concurență a făcut parte din delegația care a reprezentat Rețeaua Europeană a Autorităților de Concurență la reuniunea Grupului la nivel înalt în care s-au discutat aspecte de interes comun referitoare la implementarea noilor reguli privind asigurarea unor piețe online echitabile și competitive.
Grupul la nivel înalt reunește 30 de reprezentanți numiți din Organismul autorităților europene de reglementare în domeniul comunicațiilor electronice (OAREC), Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor (AEPD) și Comitetul European pentru Protecția Datelor (CEPD), Rețeaua Europeană de Concurență (ECN), Rețeaua de Cooperare pentru Protecția Consumatorului (CPC) și Grupul autorităților europene de reglementare în domeniul serviciilor mass-media audiovizuale (ERGA). Grupul, înființat în martie 2023, are un mandat de doi ani și se va întruni cel puțin o dată pe an.
Reamintim că în România, Consiliul Concurenței este instituția care monitorizează activitatea platformelor online și poate aplica sancțiuni în cazul în care acestea nu au un comportament corect și transparent față de companiile care le utilizează serviciile, punând, astfel, în aplicare Regulamentul european în domeniu, numit și Platform to Business – P2B.
Regulamentul are ca scop crearea unui mediu online competitiv, echitabil și transparent prin impunerea unui set de obligații specifice, lăsând implementarea efectivă a acestuia în sarcina statelor membre. La nivel național, având în vedere că din ce în ce mai multe afaceri migrează către mediul online, se urmărește protejarea companiilor care utilizează servicii de intermediere online, dar și de servicii de motoare de căutare online în relația lor cu orice furnizor de astfel de servicii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu