Guvernul a aprobat astăzi Planul operațional
2016-2020 vizând implementarea Strategiei naționale până în 2020 pentru
promovarea îmbătrânirii active și protecția persoanelor vârstnice, care
înlocuiește Planul strategic de acțiuni pentru implementarea strategiei
menționate pentru perioada 2015-2020. De asemenea, strategia a fost completată
cu o anexă suplimentară care detaliază mecanismul de monitorizare și evaluare a
implementării Strategiei naționale și a Planului operațional pentru perioada
2016-2020.
Planul
operațional menține toate obiectivele generale, obiectivele specifice și
direcțiile de acțiune prevăzute în Planul strategic de acțiuni, însă într-o
formă mult mai elaborată și cu precizarea măsurilor specifice, a rezultatelor,
indicatorilor de rezultat, a instituțiilor responsabile, surselor de finanțare
și a termenelor vizate.Aceste acțiuni sunt corelate cu măsurile incluse în Pachetul
integrat pentru combaterea sărăciei lansat de Guvern. Este prevăzută, de
asemenea, modificarea legislației din domeniile asistenței sociale, ocupării
forței de muncă, pensiilor și asigurărilor sociale și sănătății, astfel încât
să poată fi îndeplinite obiectivele strategiei naționale, și anume, asigurarea
condițiilor pentru o viață mai lungă și mai sănătoasă, creșterea nivelului de
ocupare a forței de muncă la vârste mai înaintate, creșterea participării
sociale active și demnea persoanelor vârstnice, scăderea dependenței
persoanelor vârstnice și îmbunătățirea serviciilor de îngrijire de lungă
durată.
Concret, în
materie de creștere a calității vieții persoanelor vârstnice și protecție
socială, Guvernul își propune instituirea unui program de sprijin pentru
populația vârstnică lipsită de venituri, în special din mediul rural, crearea
unui sistem informatic integrat cu indicatori statistici privind persoanele cu
risc ridicat de pensionare anticipată sau cu stagiu incomplet de cotizare,
precum și introducerea consilierii pre-pensionare oferită prin compartimente înființate
în cadrul Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) și al structurilor
teritoriale. Planul operațional prevede o serie de măsuri și pentru facilitarea
accesului populației vârstnice la programele de sănătate publică, creșterea
numărului de medici rezidenți specializați în geriatrie și recrutarea acestora
în sistemul public de sănătate, promovarea unui stil de viață sănătos, stimularea
incluziunii sociale a persoanelor vârstnice și creșterea accesului lor la servicii
de bază în comunitate, în acest sens fiind vizată inclusiv facilitarea
mobilității personale prin adaptarea infrastructurilor de transport în comun și
la nevoile persoanelor care suferă de limitări funcționale. Sunt avute în
vedere și persoanele vârstnice care se confruntă cu cel mai mare risc de
singurătate, excluziune socială și/sau depresie și facilitarea accesului
acestora la servicii, crearea unui sistem unificat de îngrijire de lungă durată
(ÎLD) cu accent pe zonele rurale și izolate și comunitățile marginalizate, prevenirea
și pedepsirea abuzurilor asupra persoanelor vârstnice, dar și o informare mai
bună privind accesul la consiliere și la serviciile sociale disponibile. În
acest scop, este prevăzută înființarea până în 2020 a cel puțin 20 de linii telefonice
de urgență funcționale 24 de ore din 24.
Nu în
ultimul rând, actul normativ prevede elaborarea
unor politici și programe la nivel de județe în domeniul îmbătrânirii active,
prin care persoanele din această categorie de vârstă să fie implicate în
activități culturale, sociale și sportive. Executivul
are în vedere creșterea nivelului de ocupare a forței de muncă la vârste mai
înaintate, integrarea programelor de voluntariat în politicile de resurse umane
din instituțiile publice și dezvoltarea a cel puțin 3 programe naționale de
atragere a voluntarilor persoane publice în instituțiile publice, stimularea
angajatorilor pentru încadrarea în muncă a persoanelor vârstnice, furnizarea de
servicii de consiliere și orientare profesională sau mediere și organizarea de
programe de formare profesională pentru această categorie de persoane (minimum
42 de programe de formare/an, cel puțin 1 pe județ). Astfel, Guvernul
preconizează ca până în 2020, minimum 20% din totalul voluntarilor angrenați în
programele și proiectele implementate în instituțiile publice să fie din
categoria persoanelor vârstnice. De asemenea, ca măsură de stimulare a întreprinderilor
sociale de a angaja persoane vârstnice, actul normativ prevede subvenționarea a
10% din salariul lunar, pe o perioadă de 1 an (raportat la câștigul salarial
mediu brut pe economie în 2015, potrivit INS).
De
menționat că prin acest act normativ este prevăzută realizarea unui studiu care
să evidențieze oportunitatea adoptării de către România și a colectării de date
la nivel local în vederea calculării indicelui Îmbătrânirii Active (Active
Aging Index) elaborat în 2012 la nivel european în contextul Anului European al
Îmbătrânirii Active și Solidarității între Generații.
Pentru
implementarea măsurilor prevăzute cheltuielile vor fi distribuite conform
cheltuielilor calculate aferente bugetului alocat Ministerului muncii,
familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice (MMFPSPV), precum și cu
încadrarea în bugetele alocate celorlalte ministere și instituții ale
administrației publice centrale și locale cu atribuții în implementarea
respectivelor măsuri. Sumele ce vor depăși bugetarea alocată vor putea fi
accesate prin fondurile europene aferente perioadei de programare 2014-2020,
pentru proiectele eligibile în cadrul Programelor Operaționale ale României
aprobate de către Comisia Europeană. Pentru asigurarea de resurse financiare,
umane și materiale suficiente pentru dezvoltarea
sistemului de lungă durată (ÎLD), va fi instituit un mecanism pentru alocare
echitabilă a transferurilor de la bugetul de stat către bugetele locale, pe
baza numărului de locuitori cu vârsta de peste 65 de ani dintr-un
județ/localitate.
Contact:
Biroul de presă al Guvernului
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu