Raportul semnat de Hadrian Mertins-Kirkwood, cercetător pe
probleme de comerț și de investiții, documentează 55 de cazuri cunoscute în
care investitorii canadieni, folosind mecanismul de soluționare a litigiilor
dintre investitori și stat (ISDS) au dat în judecată guvernele străine în
tribunale comerciale internaționale. S-a constat că ISDS a fost utilizat în
majoritatea covârșitoare a cazurilor pentru a contesta gestionarea resurselor
și a măsurilor de protecție a mediului în țările în curs de dezvoltare.
Studiul apare în contextul în care o nouă cerere de arbitraj
între investitori și stat a fost depusă la Banca Mondială pe 30 iulie de către
firma canadiană Gabriel Resources Ltd. Compania pretinde că întârzierile
suferite de controversatul proiect minier Roșia Montană au încălcat obligațiile
guvernului prevăzute în tratatul de investiții.
"ISDS ar trebui să protejeze investitorii străini de
acțiuni guvernamentale arbitrare, dar, în practică, este utilizat de corporații
multinaționale pentru a intimida guverne democratice să se retragă din
acțiunile întreprinse de acestea în interesul public", spune
Mertins-Kirkwood. "Companiile canadiene, în special cele miniere, se
numără printre cele mai abuzive din lume, atunci când vine vorba de ISDS."
Printre concluziile studiului:
■ 62% din cele 55 de cazuri care implică ISDS sunt
în sectoare de resurse sau de energie. Începând cu anul 2006, chiar 78% dintre
cazuri au fost în aceste industrii.
■ 58% din cazuri contesta măsurile de gestionare a
resurselor sau de protecție a mediului luate de guverne. Începând cu anul 2006,
proporția este de 72%.
■ 56% din cazuri au fost deschise împotriva
țărilor în curs de dezvoltare, în special în America de Sud și Centrală.
Începând cu anul 2006, proporția este de 72%.
■ Investitorii canadieni au câștigat (sau au
obținut un aranjament favorabil) în doar patru dintre cele 28 cazuri încheiate,
adică o rată "de succes" de doar 14%. Deasemenea, între aceste cazuri
nu s-a numărat niciunul în care investitori stabiliți în Canada să invoce un
tratat de investiții canadian.
■ 17 cazuri ISDS care implică investitorii
canadieni sunt încă în curs de desfășurare.
Guvernul federal susține că a urmărit în mod susținut
semnarea de noi tratate de investiții care conțin ISDS în scopul de a oferi
"un climat transparent și predictibil pentru investitorii canadieni în
străinătate." Cu toate acestea, studiul constată că nu este deloc evident
că beneficiile presupuse ale acestor tratate pentru investitorii canadieni sunt
mai mari decât costurile sociale, politice și economice dovedite suportate de
ISDS în Canada și în străinătate.
Din cele 55 de cazuri identificate in studiu, doar patru au
dus la un rezultat favorabil pentru investitorul canadian. În comparație,
Canada a pierdut aproape jumătate din cazurile ISDS cu care s-a confruntat din
partea investitorilor străini și a fost presată să retragă reglementări
importante în sectoare ca sănătatea publică sau protecția mediului ca urmare a
acestor pierderi.
"Tratatele de investiții au compromis democrația
canadiană și spațiul de politică democratică de tranzacționare. Per ansamblu și
dovedit istoric, aceste tratate nu au creat un mediu de investiții
"transparent și previzibil pentru investitorii canadieni", spune
Mertins-Kirkwood. "Având în vedere aceste costuri ridicate și beneficiile
slabe, dovezile nu sprijină extinderea continuă și intensificarea tratatelor de
investiții canadiene, sau includerea de mecanisme ISDS în acordurile de comerț
liber schimb, cum ar fi CETA și TPP."
***
Studiul poate fi citit integral aici:
Inițiativa Cetățenească Europeană independentă „STOP TTIP”
este o coaliție europeană de peste 500 de organizații ale societăţii civile ce își propune să
atragă atenția instituțiilor europene asupra Parteneriatului Transatlantic
pentru Comerț și Investiții (TTIP) și asupra Acordului Economic și Comercial
UE-Canada (CETA). O petiție europeană, asumată în prezent de peste 2,4 milioane
de europeni, cere oprirea negocierilor pentru semnarea acestor tratate ce sunt
văzute drept un pericol pentru democrație, drepturi sociale și mediu. În
România petiția poate fi semnată pe www.de-clic.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu