Hramul Bisericii Romano-Catolice
„Maria Zăpezii”
Duminică, 9 august 2015, va fi sărbătorit în cadrul unei
Sfinte Liturghii festive în trei limbi, română, germană şi maghiară, hramul
Bisericii Romano-Catolice „Maria Zăpezii” din municipiul de pe Bârzava.
Sfânta Liturghie de la ora 10:30 va fi concelebrată de
păr. Alin Emil Irimiciuc, paroh de Bocşa, de părintele János Varga, capelan al
bisericii sărbătorite, şi de părintele
canonic paroh József Csaba Pál, arhidiaconul romano-catolic al Banatului
Montan.
Înfrumuseţarea muzicală a Sfintei Liturghii va fi
realizată de corul „Harmonia Sacra”, dirijor: prof. Gheorghe Colţa, şi de corul
de tineret „Fiamma”, dirijor: prof. Christine Maria Surdu, ambele ale parohiei
aflate în sărbătoare.
În continuare, explicaţii despre această sărbătoare
„Maria Zăpezii”:
Pentru a-şi arăta cinstirea şi iubirea faţă de Preacurata
Fecioară Maria, Născătoare de Dumnezeu, încă din primele veacuri, creştinii au
înălţat lăcaşuri de închinare şi le-au dedicat ei, dându-le diferite titluri
care exprimau laude aduse Maicii Domnului, sau împrejurării legate de
construirea respectivei bisericii. Roma creştină i-a închinat Fecioarei Maria
peste o sută de biserici, multe dintre ele fiind construite pe locul unor
temple şi clădiri ale Romei păgâne. Astfel, Biserica „S. Maria Antiqua” -
„Sfânta Maria din Vechime” este reclădită din templul Minervei, în forul roman;
„S. Maria dei Martiri” - „Sfânta Maria a Martirilor” a fost Panteonul roman,
închinat cinstirii tuturor zeilor,
transformat în lăcaş de cult creştin în secolul al VII-lea.
Între bisericile cele mai vechi închinate Maicii Domnului
în oraşul Roma este şi Bazilica „Santa Maria Maggiore” - „Sfânta Maria cea
Mare”. După cum spune şi numele, este mai mare decât celelalte monumente
mariane; s-a numit şi „Bazilica Liberiană”, deoarece se află pe locul şi pe
temeliile bazilicii zidite de Papa Liberiu (352 - 366) pe ruinele unui vechi
templu păgân.
O scriere apărută mai târziu spune că, în noaptea de 5
august a anului 352, Maica Domnului s-a arătat concomitent papei Liberiu şi
unui patrician roman şi le-a cerut să construiască o biserică acolo unde în
dimineaţa următoare vor găsi pământul acoperit cu un strat de zăpadă. A doua
zi, o ninsoare neobişnuită, miraculoasă, acoperea o suprafaţă întinsă de pământ
pe vârful colinei Exquilino. Papa şi bogatul patrician s-au apucat de lucru şi
au început construirea primului mare sanctuar marian, căruia iniţial i s-a dat
numele de „Sancta Maria ad Nives” - „Sfânta Maria a Zăpezii”. Un secol mai
târziu, papa Sixt al III-lea, pentru a ridica un monument în amintirea
Conciliului din Efes (431), la care a fost definită maternitatea divină a
Mariei, a reconstruit biserica, dându-i dimensiunile actuale. Din această primă
construcţie se păstrează navetele cu şirurile de coloane robuste în stil roman
şi treizeci şi şase de mozaicuri admirabile care împodobesc nava principală. La
stabilirea formei actuale şi înfrumuseţarea bazilicii au contribuit mulţi papi,
de la Sixt al III-lea, care a putut să ofere „poporului lui Dumnezeu un
monument mai mare", închinat cinstirii Fecioarei Maria, căreia
credincioşii îi acordă un cult, „mai mare” (hiperdulie) decât cel acordat
sfinţilor (dulie), până la papii din epoca noastră. Bazilica se mai numeşte şi
„Sancta Maria ad praesepe” - „Sfânta Maria a presepiului”, deoarece, în secolul
al VI-lea, au fost aduse în ea scândurile unei iesle, considerată a fi rămase
din ieslea în care a fost culcat Pruncul Isus în peştera din Bethleem.
Credinţa, arta şi istoria au făcut din Bazilica „Santa
Maria Maggiore" un model şi un simbol al evlaviei creştine faţă de
Preacurata Fecioară Maria. Pentru acest motiv, în anul 1568 s-a introdus în
calendarul roman comemorarea sfinţirii, ca o chemare şi un îndemn la cultivarea
şi adâncirea devoţiunii către Sfânta Maria, Maica lui Dumnezeu. Mai mult decât
splendoarea monumentală a bazilicii, istoria străveche ne destăinuie taina
acestei devoţiuni; chiar şi în timpul călduros al verii, Sfânta Maria face să
apară stratul de zăpadă imaculată, adevărata temelie a lăcaşului închinat ei.
Cinstirea Fecioarei fără pată îl ajută pe creştin să-şi păstreze nevinovăţia
sufletului chiar în mijlocul unei lumi aprinse de focul patimilor şi, pe
temelia nevinovăţiei, să înalţe templul viu al vieţii închinate lui Dumnezeu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu