Lansarea volumului „Prizonieri de război români în Uniunea Sovietică. Documente 1941 – 1956.”

Ministerul Afacerilor Externe a găzduit,  în prezenţa ministrului Titus Corlăţean, lansarea volumului „Prizonieri de război români în Uniunea Sovietică. Documente 1941 – 1956.”, în cadrul programului „Repere Editoriale la MAE”. Evenimentul a reunit reprezentanţi importanţi ai administraţiei centrale, reputaţi specialişti ai mediului academic, membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti, foşti ambasadori şi diplomaţi de carieră români, reprezentanţi ai Asociaţiei Veteranilor de Război şi ai
mass-media.
„Suntem astăzi cu toţii martorii unui moment de maximă importanţă, atât din punct de vedere istoriografic, cât şi din cel al relaţiei bilaterale dintre România şi Federaţia Rusă – lansarea Volumului de documente „Prizonieri Români de Război în Uniunea Sovietică”. Este pentru prima dată în istoriografia română când este publicat un corpus de documente consacrat acestei problematici.”, a subliniat şeful diplomaţiei române în deschiderea evenimentului.
Volumul „Prizonieri de război români în Uniunea Sovietică. Documente 1941 – 1956” este rezultatul unei munci de şase ani a trei istorici români – Laurenţiu Constantiniu, Ilie Schipor şi Vitalie Văratic (coordonator) – care au colaborat cu istoricii ruşi Vladimir Ivanovici Korotaev şi Vladimir Nikolaevici Kuzelenkov, în baza unui acord de colaborare, iniţiat de Ministerul Afacerilor Externe, între Institutul Diplomatic Român şi Agenţia Arhivelor Federale ale Rusiei şi Arhivele Militare de Stat ale Rusiei în anul 2006.
„Această lucrare ştiinţifică este, într-un anume fel, o „reîntoarcere în Ţară”, la aproape 70 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, a celor care şi-au găsit sfârşitul tragic în lagărele NKVD, coloniile speciale şi batalioanele de muncă ale regimului stalinist. Volumul lansat astăzi clarifică multe aspecte care păreau de neexplicat privind contextul căderii militarilor români în prizonierat, cadrul juridic şi normativ al captivităţii acestora, regimul de viaţă şi de muncă al prizonierilor de război şi „internaţilor” civili, educaţia politică şi antifascistă a acestora, asistenţa militară şi mortalitatea ridicată, judecarea şi condamnarea de către tribunalele militare sovietice a peste 1.300 de cetăţeni români”, a spus ministrul Titus Corlăţean.
Directorul general al Institutului Diplomatic Român, Dan Petre, a subliniat complexitatea acestei lucrări şi a mulţumit tuturor celor implicaţi în acest proiect – echipei de istorici, directorilor generali ai IDR de-a lungul celor şase ani de cercetare a arhivelor, fostului ministru al apărării, actual viceprim-ministru, Gabriel Oprea, ministrului justiţiei, Robert Cazanciuc, fost secretar general al Ministerului Afacerilor Externe - care au făcut posibil acest proiect prin „încăpăţânarea” lor. „Recuperarea memoriei istorice şi instituţionale este o operaţiune importantă în orice ţară”, a adăugat directorul general al IDR.
Istoricul militar dr. Petre Otu, a apreciat că apariţia volumului este un eveniment editorial istoric și național, de o importanţă deosebită  pentru familiile  zecilor  de mii de români care au luptat în spaţiul sovietic. „Sunt aproximativ 300 de documente foarte importante despre condiţiile de viaţă din lagăre, despre starea de spirit a prizonierilor, despre eforturile depuse pentru a supravieţui, despre activitatea organelor sovietice. (...) Este un instrument de lucru foarte important, îndelung aşteptat, un eveniment editorial, istoric şi naţional”, a precizat Petre Otu.
Profesorul univ. dr. Constantin Hlihor a subliniat faptul că apariţia acestui volum este racordată unei tendinţe generale de revizuire a istoriografiei referitoare cel de-al Doilea Război Mondial, care a fost scrisă, cu precădere, într-o perioadă de criză ideologică. „Acest volum aduce documente pentru a reevalua imaginea unui segment de istorie dramatică, inclusiv prin colaborarea dintre istoricii români şi ruşi, de a o repune pe linia neutralităţii axiologice”, a adăugat profesorul Hlihor.
Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, E.S. Oleg Sergheeevici Malginov, a adresat mulţumiri ministrului român al afacerilor externe pentru modul atent în care volumul lansat  a tratat aspecte istorice ale relaţiei bilaterale şi a apreciat că acest proiect de cercetare româno-rus reprezintă un pas înainte în dezvoltarea acestor relații. „Istoria lucrează în mai multe feluri, poate să o facă în beneficiul relaţiilor bilaterale sau împotriva lor. Sper că, împreună, vom încerca să abordăm problemele istorice într-un mod care va îmbunătăţi relaţiile noastre”, a subliniat ambasadorul rus în finalul evenimentului.
Informaţii suplimentare:
Cele aproximativ 900 de pagini ale volumului cuprind 295 de documente de arhivă şi traducerile lor, o Notă asupra ediţiei cu explicaţiile tehnice privind modalitatea de alcătuire a volumului şi datele privind locul de provenienţă a documentelor din volum (în limbile română, engleză, rusă), un Studiu introductiv ce prezintă problematica volumului şi principalele lucrări apărute (în istoriografia rusă şi occidentală) despre acest subiect (în limbile română, engleză, rusă), lista documentelor, lista prescurtărilor, indicele onomastic şi indicele de locuri.
Pentru prima oară, în volum sunt publicate în limba română o serie de documente, emise de către forurile de decizie politice sovietice de la cel mai înalt nivel, privind momentul internării şi trimiterii la muncă, în URSS, a etnicilor germani din Europa de Sud-Est, inclusiv din România, la începutul anului 1945 (Doc. 154, 161, 162, 163, 164, 165, 167, 169, 175, 177, 178, 179, 180). Documentele sunt de maximă utilitate pentru o interpretare ştiinţifică şi excluderea unor speculaţii nefondate asupra problemei respective.
Între militarii români, căzuţi prizonieri la Stalingrad, s-a aflat şi diplomatul Virgil Riga, mobilizat în Regimentul 12 Cavalerie al armatei române, care în cadrul interogatoriului a oferit date relevante despre starea de spirit a clasei politice româneşti de la sfârşitul anului 1942, precum şi despre eforturile de căutare a unor soluţii în vederea depăşirii crizei care se profila în România  (Doc. 44), p. 128-133.
În cadrul procesului repatrierii prizonierilor de război români, Ambasada României la Moscova a asigurat schimbul de note cu MAE al URSS, prin care părţile au precizat condiţiile revenirii militarilor români în ţară (Doc. 244), p. 679-681. 
Sursa:Ministerul Afacerilor Externe
Publicat de:Irina M.