Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



vineri, 13 decembrie 2013

Alerte de călătorie - Serbia/Kosovo


1. Zone sau intervale de timp ce pot fi periculoase!

Cetăţenii români sunt sfătuiţi să acorde o atenţie sporită şi să manifeste prudenţă la efectuarea călătoriilor în Kosovo.
Situaţia de securitate din Kosovo rămâne imprevizibilă, în special în nordul provinciei, unde riscul unor incidente violente este ridicat.
UNMIK şi KFOR furnizează cele mai recente informaţii de securitate pe site-urile lor de internet. În caz de criză, informaţiile vor fi, de asemenea, furnizate de către KFOR, la Radio (96.6 FM).
MAE recomandă cetăţenilor români care se deplasează în Kosovo să
se informeze în prealabil asupra situaţiei de securitate din zonă! În acest sens, este indicat să fie accesată periodic pagina web a Ministerului Afacerilor Externe (www.mae.ro).

2. Contactarea autorităţilor române Pentru a putea fi contactaţi imediat în situaţii de urgenţă, cetăţenilor români aflaţi deja în Kosovo li se recomandă să se adreseze Biroului de Legătură al României în Kosovo şi să îşi anunţe prezenţa în zonă.
Adresa: Cartierul Dragodan / Arberia, str. Azem Jashanica, nr. 25, Priştina
Telefon fix: 00381 (0) 38 604 272;
Fax: 00381 (0) 38 604 273;
Telefon mobil: 00386 (0) 49 415 000
Email: rouoffice.kos@gmail.com
Cetăţenii români care doresc să beneficieze de asistenţă consulară se pot adresa atât Biroului de Legătură al României în Kosovo, cât şi Ambasadei României de la Belgrad.
Cetăţenii români care ignoră avertismentele MAE şi se deplasează în zone de risc, sunt atenţionaţi că o fac pe propria răspundere şi vor suporta consecinţele unor astfel de călătorii, având în vedere că posibilităţile de intervenţie ale misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare în astfel de zone sunt reduse.

3. Alte recomandări Ministerul Afacerilor Externe informează cetăţenii români că autorităţile din provincia Kosovo au adoptat HG nr.15/158 din 29 noiembrie 2013, cu privire la regimul de intrare al străinilor în Kosovo prin care se specifică faptul că cetăţenii statelor membre UE şi/sau Schengen pot intra în Kosovo, fără viză, pentru o perioadă de maximum 90de zile într-un interval de 6 luni, dacă prezintă un document valabil de călătorie sau o carte de identitate biometrică
  • Conform unei decizii recente a autorităţilor kosovare (http://www.mfa-ks.net/?page=2,20), începând cu data de 8 mai 2013, cetăţenii Uniunii Europene pot intra în Kosovo numai pe baza cărţii de identitate valabile. Pentru persoanele care nu deţin un astfel de document, se poate folosi şi paşaportul.
  • Intrarea/ieşirea în/din Kosovo poate fi realizată prin orice punct de frontieră. Trebuie să se ţină totuşi seamă de următoarele aspecte, valabile în special pentru punctele de trecere a liniei de demarcare administrativă dintre Serbia şi Kosovo:
    • Din cauza posibilităţii apariţiei unor incidente locale, precum şi ca urmare a unor blocaje rutiere ce pot fi organizate de către localnici, se recomandă evitarea Porţilor 1 şi 31 (puncte de trecere a liniei de demarcare administrativă dintre Serbia şi Kosovo aflate în zona Leposavić şi Zubin Potok). Folosirea rutei Merdare – Podujevo este mai sigură.
    • Pentru persoanele a căror intrare se va efectua în baza paşaportului: autorităţile sârbe de frontieră nu recunosc ştampila de intrare/ieşire aplicată în paşaport de către poliţiştii de frontieră kosovari. Tranzitarea Serbiei dinspre Kosovo se poate face cu paşaportul numai dacă intrarea în Kosovo s-a realizat tot dinspre Serbia, lucru ce poate fi confirmat de viza aplicată de Poliţia de Frontieră sârbă pe document. Deoarece Serbia poate fi tranzitată de către cetăţenii români în baza cărţii de identitate, este indicat ca, pentru evitarea eventualelor probleme, în momentul intrării în această ţară dinspre Kosovo să fie prezentată autorităţilor de frontieră cartea de identitate (în locul paşaportului).
  • Conform regulamentului UNMIK nr. 16/2005, cetăţenii străini care solicită rămânerea temporară în Kosovo trebuie să adreseze o cerere unui funcţionar autorizat de la punctul de intrare în Kosovo. În cerere trebuie specificat: numele şi prenumele solicitantului, identitatea fiecărui membru al familiei, motivul intrării pe teritoriul Kosovo (vizită sau turism, studii, afaceri, tranzit, invitat etc.).
  • Legea kosovară care prevede regimul străinilor (L nr. 04/L-069 din 21.12.2011) poate fi accesată la adresa:
      http://www.assembly-kosova.org/common/docs/ligjet/Law%20on%20foreigners.pdf
  • Se poate refuza intrarea pe teritoriul Kosovo din diverse motive (boli transmisibile şi periculoase, persoana este suspectă de acţiuni teroriste, este membră a unei organizaţi criminale, tranzitează ilegal, i s-a refuzat anterior intrarea etc.).
  • Persoanele sunt autorizate să intre sau să rămână în Kosovo maxim 90 de zile (indiferent dacă intrarea se va face în baza paşaportului sau a CI). Prelungirea autorizaţiei se face printr-o solicitare la organele competente ale poliţiei pentru obţinerea unui permis de şedere. Depăşirea termenului, fără obţinerea aprobărilor necesare, se sancţionează cu amendă sau, în funcţie de gravitatea faptei, cu închisoare.
  • Nu sunt valabile asigurarea de răspundere civilă auto şi cartea verde eliberate în România sau alte state membre UE. Din acest motiv, la intrarea în Kosovo se întocmeşte o asigurare auto specială (circa 35 €/autoturism, valabilă două săptămâni).
  • Cetăţenii români sunt sfătuiţi cu insistenţă să îşi încheie o asigurare de călătorie, medicală şi de viaţă! 
  • Cetăţenii români care se află în Kosovo sunt sfătuiţi să respecte următoarele recomandări:
    • Să evite circulaţia pe timp de noapte, locurile aglomerate şi deplasarea în zone izolate.
    • Să nu se implice în demonstraţii de stradă, care pot degenera în violenţe.
    • Să păstreze în locuri sigure documentele şi valorile personale, biletele de călătorie, banii, cărţile de credit şi să nu le expună în mod vizibil asupra lor sau în maşini. 
  • Reprezentanţii societăţilor comerciale româneşti care doresc să deruleze contracte cu parteneri din provincia Kosovo, pe teritoriul acesteia, sunt sfătuiţi să solicite Biroului de Legătură, respectiv Ministerului Economiei, informaţii cu privire la mediul de afaceri din Kosovo. Au fost înregistrate incidente infracţionale atât la adresa unor firme româneşti, cât şi la cea a altor state membre UE, prezente în Kosovo.
  • Procedura de recunoaştere în România a actelor emise de către autorităţile kosovare (stare civilă, diplome studii etc.) este următoarea:
    • Documentele kosovare vor fi certificate în prealabil de către UNMIK;
    • Sigiliul şi semnătura UNMIK vor fi  supralegalizate de către Biroul de Legătură al României în Kosovo, operaţiune pentru care se încasează taxa consulară în cuantum de 35 € la care se va adăuga, după caz, taxa de urgenţă de 15 €.
    • Sigiliul şi semnătura Biroului de Legătură al României în Kosovo vor fi supralegalizate de către Biroul Legalizări din cadrul Departamentului Consular al MAE.
  • Referitor la traduceri, dacă acestea sunt efectuate şi legalizate în Kosovo, se va urma procedura de supralegalizare descrisă mai sus. Dacă traducerea este efectuată de către un traducător autorizat de Ministerul Justiţiei român, semnătura acestuia poate fi legalizată ulterior de către un notar public român, traducerea urmând a fi folosită ca atare în România. Originalele documentelor traduse trebuie însă, în orice caz, să urmeze procedura de supralegalizare indicată, dacă sunt emise de autorităţile kosovare.
  • Sursa:Ministerul Afacerilor Externe
  • Publicat de: Irina M.C.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu