Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



sâmbătă, 24 iunie 2023

INTERVENŢII PENTRU PREVENIREA ŞI INVESTIGAREA VIOLENŢEI ÎN FAMILIE

În primele 5 luni ale acestui an, poliţiştii au emis 5.099 de ordine de protecţie provizorii, 2.134 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecţie de instanţele de judecată.

La nivel naţional, în primele 5 luni ale anului 2023, numărul faptelor penale în domeniul violenţei domestice a crescut cu 5,9%, faţă de primele 5 luni ale anului 2022, de la 21.294 la 22.551 de fapte.

Cea mai mare pondere în cadrul infracţiunilor o au "lovirea sau alte violenţe" - 62% (13.808 fapte), ,,ameninţarea" - 12% (2.650 de fapte), "abandonul de familie" - 10% (2.121 de fapte), "nerespectarea măsurilor dispuse prin ordinele de protecţie" - 7% (1.658 de fapte) şi "nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului" - 4% (805 fapte), acestea, împreună, reprezentând 95% din total.

În primele 5 luni ale anului 2023, s-a înregistrat o creştere atât a numărului autorilor (22.898) care comit astfel de fapte, cât şi a victimelor acestora (23.592).

Din totalul victimelor infracţiunilor de violenţă domestică, 4.288 sunt bărbaţi, 15.701 sunt femei, iar 3.603 sunt minori.

În aceeaşi perioadă, instanţele judecătoreşti au emis 4.626 de ordine de protecţie, 2.134 fiind provenite din ordine de protecţie provizorii.

4.137 de ordine de protecţie au fost emise la solicitarea victimelor, 366 la solicitarea procurorului şi 123 la solicitarea altor instituţii abilitate în acest sens.

Referitor la nerespectarea ordinului de protecţie, au fost sesizate 1.658 de infracţiuni, cu 34% mai multe faţă de perioada similară a anului 2022, dintre care 1.065 în mediul urban şi 593 în mediul rural.

Din totalul ordinelor de protecţie provizorii emise, 4.542 au fost confirmate de unităţile de parchet (89%).

Referitor la nerespectarea ordinului de protecţie provizoriu, au fost sesizate 332 de infracţiuni.

În perioada 1 ianuarie - 30 mai 2023, la nivelul D.G.P.M.B. şi al inspectoratelor de poliţie judeţene Iaşi, Mureş şi Vrancea, unităţi care au intrat în etapa I a Proiectului Pilot pentru implementarea S.I.M.E., au fost emise 1.442 de instrumente de protecţie pentru victimele violenţei domestice, dintre care 975 de ordine de protecţie provizorii şi 467 de ordine de protecţie (emise de instanţele judecătoreşti).

În 185 de situaţii, a fost pusă în aplicare măsura "obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere", reprezentând aproximativ 13% din totalul ordinelor de protecţie provizorii emise şi ordinelor de protecţie emise de instanţele judecătoreşti.

În 791 de situaţii, victima a refuzat monitorizarea electronică în cadrul măsurilor dispuse prin ordinul de protecţie provizoriu.

În ceea ce priveşte infracţiunile constatate, în Bucureşti şi judeţele Iaşi, Mureş şi Vrancea, au fost înregistrate 178 de infracţiuni, dintre care 11 de distrugere, 138 pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a ordinului de protecţie şi 29 pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a ordinului de protecţie provizoriu.

Pentru 14 dintre bănuiţii acestor infracţiuni, au fost dispuse măsuri preventive: 7 de reţinere, 3 de arestare preventivă şi 4 de control judiciar.

Poliţiştii emit ordine de protecţie provizorii, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, când constată că există un risc iminent ca viaţa, integritatea fizică ori libertatea unei persoane să fie puse în pericol printr-un act de violenţă domestică, în scopul diminuării acestui risc.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu