Realitatea arată, din păcate, că oricine accesează mediul digital poate deveni victimă a infracțiunilor informatice, infractorii cibernetici folosind metode din ce în ce mai variate de a profita de lipsa de precauție sau de conștientizare a victimelor. Paradigma „nu mi se poate întâmpla mie” trebuie să se schimbe în „este important să fiu precaut, pentru că pot oricând să devin o victimă”.
Printre cele mai întâlnite metode de fraudă identificate din ultimii ani, se numără:
- Frauda ”Mesaj de la
șef” - CEO fraud: Vizând angajații autorizați să efectueze plăți,
autorul sună sau trimite un e-mail, pretinzând că este unul din managerii
de top din companie și îi determină să plătească o factură falsă ori să
efectueze un transfer din contul firmei.
- Fraude cu facturi -
Invoice fraud: O firmă este contactată de cineva care pretinde că este
reprezentantul unui furnizor de bunuri/servicii legitim. Angajații cu
atribuții de efectuare de plăți sunt determinați să plătească, pe viitor,
facturi false în conturile autorilor.
- Fraude cu facturi de
utilități: Utilizatorii de telefonie mobilă primesc scurte mesaje care se
încheie cu link-uri către diverse site-uri, nu înainte de a avertiza că
este vorba despre o “atenționare” privind achitarea de urgență a facturii,
pentru a evita întreruperea furnizării serviciului. Astfel de mesaje
ascund atacuri tip phishing, prin care escrocii din mediul on-line
încearcă să vă fure banii sau identitatea, convingându-vă să dezvăluiți
informații personale, cum ar fi numere de carduri de credit, informații
bancare sau parole, pe site-uri web care par legitime.
- Phishing/Smishing/Vishing: autorii te
apelează telefonic, îți trimit un mesaj text (SMS) ori un e-mail, prin
care te induc în eroare, pentru a-ți divulga date personale, financiare
ori de securitate.
- Website-uri bancare
contrafăcute - Spoofed bank website fraud: Autorii folosesc mesaje de
tip ”phishing” cu link-uri către site-uri bancare false. Odată ce ai
accesat link-ul, prin metode diverse, ți se colectează ilegal datele
personale și/sau bancare. Site-ul contrafăcut va arăta precum cel legitim
pe care îl imită, cu foarte mici diferențe, deseori greu sesizabile.
- Iubire prefăcută -
Romance scam: Autorii pretind că sunt îndrăgostiți și își doresc o relație cu
potențiala victimă. Deși debutează pe site-uri de întâlniri, sunt
folosite conturi false de e-mail sau pe rețele sociale pentru menținerea
contactului, câștigarea și exploatarea încrederii.
- Furtul de date
personale - Personal data theft: Autorii îți colectează nelegitim datele
personale de pe rețele de socializare. Datele tale pot fi vândute altor
infractori sau folosite pentru a-ți accesa conturile bancare, contracta
împrumuturi ori derula afaceri ilegale în numele tău.
- Fraude cu investiții
și cumpărături online - Investment and online shopping scams: Autorii îți oferă
oportunități ”speciale” de investiții cu profituri rapide... sau îți
prezintă ”oferte-bombă” de ”chilipiruri” în mediul online.
Internetul are un mare beneficiu: totul e la un click distanță – coșul de
cumpărături, plata unei facturi, rezervarea unor bilete de avion și multe
altele. Dar include și programe malițioase sau viruși cibernetici. Așa
că, acordă o atenție sporită link-urilor pe care le accesezi. Încearcă
să îți pui mai întâi câteva întrebări:
-
De unde provine acest link? / De ce am primit acest link?
-
Sunt îndemnat în mod agresiv să dau click pe el?
-
Pare un link legitim sau are un format ciudat?
Pentru
siguranța ta în mediul online…
Ø dacă ai suspiciuni cu privire la
legitimitatea unui email, al unui SMS, a unei pagini web și așa mai departe, cel
mai bine este să eviți să accesezi materialele respective. Ai primit
din senin pe mail / prin SMS / pe aplicațiile de mesagerie, o ofertă
care pare prea frumoasă ca să fie adevărată? Sau ai fost etichetat
într-o postare din social media care îți promite câștiguri mari în schimbul
unui click? În aceste cazuri – și în multe altele asemănătoare, cu
siguranță este vorba despre o înșelătorie.
Ø dacă citești o știre sau
afli o informație nouă, dar care pare exagerată sau alarmantă, verifică dacă sursa care
o face publică este oficială. Pentru certitudine maximă, vezi dacă știrea este
confirmată și de alte mijloace de informare. De asemenea, pentru a evita să fii
un pion în fenomenul „fake news”, evită distribuirea unor
astfel de știri.
Ø este foarte ușor pentru
un infractor cibernetic să spargă o parolă prea simplă, așa că nu uitați să folosiți
mereu parole cu un nivel de complexitate ridicat. Pentru a vă fi mai
simplu să generați o parolă complexă, utilizați un generator de parole. Evitați
folosirea termenilor uzuali (nume animale, sporturi preferate, fructe,
preferințe, formații muzicale etc.). De asemenea, dezvoltați o rutină personală
ce presupune schimbarea periodică a parolelor pentru fiecare
din conturile folosite.
Ø asigură-te că ai mereu
copii de rezervă ale datelor tale (fișiere, documente, poze etc.).
Folosește atât soluții online (de tip cloud sau servicii de back-up) cât și
fizice (stick-uri USB, harduri externe etc.) pentru a-ți proteja datele
împotriva atacatorilor.
Ø asigură-te că toate
dispozitivele pe care le folosești pentru a naviga pe internet funcționează în
baza versiunilor actualizate ale sistemelor de operare. De
asemenea, protejează-le cu o soluție antivirus eficientă.
Ø membrii familiei tale,
prietenii tăi – oricine poate fi o victimă și poate propaga, în necunoștință de
cauză, înșelătoriile din online. Este important să ne educăm apropiații
– și nu numai – cu privire la riscurile care există pe internet. Transmite-le
și lor aceste sfaturi și ajută-i să se informeze cu privire la
siguranța online.
Primul pas în prevenirea infracțiunilor informatice și în lupta cu infractorii cibernetici îl reprezintă activitatea desfășurată de fiecare utilizator pe Internet: este indicat să îl accesăm atent, preventiv și în cunoștință de cauză. Cu cât înțelegem mai bine care sunt riscurile, cu atât mai bine le putem evita.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu