Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



sâmbătă, 23 februarie 2019

Creştere dramatică a numărului de cazuri de abuz de tip bullying în rândul copiilor

Asociaţia Telefonul Copilului

BILANŢ 2018: Creştere dramatică a numărului de cazuri de abuz de tip bullying în rândul copiilor

* Creştere de 42,62% a numărului de cazuri de abuz de tip bullying raportate la Asociaţia Telefonul Copilului în anul 2018, cu 2.212 mai multe cazuri comparativ cu anul 2017;


* 79,78% dintre copii au avut ca agresori ambii părinţi, unul dintre părinţi sau concubinul/concubina unuia dintre părinţi;

* 101.340 apeluri înregistrate la numărul gratuit 116 111 în anul 2018;

* 116 111 este linia europeană de asistenţă pentru copii, gestionată în România de Asociaţia Telefonul Copilului, cu susţinerea Telekom Romania;

* 116 111 este un număr gratuit pus la dispoziţie de Telekom Romania.

Asociaţia Telefonul Copilului a înregistrat în anul 2018 o creştere de 42,62% a numărului de cazuri de abuz de tip bullying raportate, cu 2.212 mai multe sesizări comparativ cu anul 2017. Formele abuzului de tip bullying sesizate au fost:

* insulte, jigniri, porecle, sarcasm (53,07%);
* loviri, îmbrânciri (28,07%);
* intimidare, denigrare, insulte cu privire la relaţii şi statutul social (18,86%).

77,22% dintre aceste cazuri au avut loc în şcoală/grădiniţă, iar 22,78% în spaţiul public.

Numărul total de apeluri înregistrate la numărul 116 111, linia europeană de asistenţă pentru copii, gestionată în România de Asociaţia Telefonul Copilului, cu susţinerea Telekom Romania, a fost în anul 2018 de 101.340.

Dintre copiii care au beneficiat de serviciile oferite de Asociaţia Telefonul Copilului prin intermediul numărului gratuit 116 111 pus la dispoziţie de Telekom Romania, 95,49% au afirmat că persoanele semnificative cu care discută despre problemele personale sunt din afara familiei, în timp ce doar 4.51% au afirmat că aceste persoane semnificative sunt din familie (părinţi, rude, fraţi, surori). 

Cele mai multe dintre cazurile care au necesitat consiliere de lungă durată din partea specialiştilor Asociaţiei Telefonul Copilului se referă la consilierea psihologică şi juridică, respectiv 7.352 de cazuri.

"Aproximativ 75% dintre situaţiile care ne-au fost semnalate şi care au necesitat consiliere de lungă durată au făcut referire la probleme emoţionale, de dezvoltare sau de comportament ale copiilor, prezentând risc crescut asupra sănătăţii mintale. Este o statistică îngrijorătoare şi arată încă o dată că efectele abuzului fizic sau emoţional sunt dramatice şi se manifestă pe termen lung. Este alarmant, de asemenea, că mai puţin de 5% dintre copiii care ne-au apelat au discutat în familie despre problemele lor. Mulţumim Telekom Romania pentru susţinerea oferită în a ne asigura că dreptul fiecărui copil de a fi ascultat este îndeplinit zi de zi, de aproape două decenii, la Telefonul Copilului", a declarat Cătălina Surcel, Director Executiv al Asociaţiei Telefonul Copilului.

Formele de abuz sesizate Asociaţiei Telefonul Copilului în anul 2018 au fost:
* 39,42% situaţii de molestare fizică şi violenţă în familie;
* 29,07% situaţii de abuz emoţional;
* 19,61% situaţii de neglijare;
* 11.90% alte situaţii de abuz (exploatare prin muncă, cerşetorie, abuz sexual, trafic de minori, privare de libertate).

Mediul de provenienţă al victimelor abuzului raportat a fost cu preponderenţă rural (56,52%), urmat de urban (29,96%), iar în 13,52% dintre situaţii apelanţii nu au dorit să ofere informaţii despre acest aspect. Principalele regiuni din care provin: Regiunea Sud - Muntenia (24,21%), urmată de Regiunea Nord - Est (13,93%), Regiunea Sud - Est (13,12%) şi Regiunea Bucureşti - Ilfov (11,97%). Dintre apelanţi, 16,70% au păstrat confidenţialitatea în privinţa regiunii în care locuiesc.

"De cele mai multe ori în jurul abuzurilor se instaurează o cultură a tăcerii pentru că victimele nu au curajul să vorbească despre situaţiile cu care se confruntă. Negarea sau refuzul de a solicita sprijin specializat nu înseamnă că aceste cazuri nu există. Informarea corespunzătoare şi conştientizarea riscurilor la care se supun aceste persoane sunt primii paşi ce trebuie făcuţi pentru combaterea comportamentelor abuzive. Suntem alături de Asociaţia Telefonul Copilului în demersurile de sprijinire a victimelor, care au la dispoziţie două instrumente gratuite, numărul 116 111 şi aplicaţia HappyGraff, prin care pot solicita consiliere sau se pot informa despre drepturile pe care le au pentru a se proteja", a declarat Ionela Păunică, Director Executiv Fundaţia Telekom Romania şi Expert PR Telekom Romania.

Profilul victimelor abuzului

Victimele abuzului şi violenţei au fost în proporţie de 51.86% băieţi şi 48.14% fete.
* 62,48% dintre copiii supuşi abuzului au provenit din familii nucleare;
* 35,51% din familii monoparentale, familii extinse şi familii adoptatoare;
* 2,01% din centrul de plasament.

Agresorii copiilor au fost:
* 79,78% ambii părinţi, unul dintre părinţi sau concubinul/concubina unuia dintre părinţi;
* 17,17% alţi adulţi (persoane necunoscute copilului abuzat, rude, asistenţi maternali, cadre didactice);
* 3,05% un alt copil.

Consilierea psihologică
70,1% dintre copiii care au solicitat consiliere psihologică au fost pre-adolescenţi şi adolescenţi, iar nevoile de consiliere indicate au fost:
* 29,47% probleme sentimentale sau legate de aspectul fizic, identitate, temeri sau probleme legate de relaţionare;
* 27,91% îmbunătăţirea relaţiei cu părinţii;
* 22,14% nevoia de comunicare cu ceilalţi (părinţi, alţi copii, rude) pe aspecte de interes conform vârstei;
* 20,48% probleme comportamentale (consum de alcool, stupefiante sau tutun, discriminare privind probleme medicale, auto-mutilare, gânduri/tentative suicidare).

Consilierea juridică
Apelanţii care au solicitat consiliere juridică au fost părinţi (93,24%) şi copii cu vârste cuprinse între 13 şi 18 ani (6,76%). 53,62% dintre apelanţi au provenit din mediul rural, 34,30% din mediul urban, în timp ce 12,08% au dorit să păstreze confidenţialitatea privind această informaţie.

Părinţii au exprimat nevoia de consiliere juridică cu privire la:
* probleme legate de familie (încredinţarea minorilor, recunoaşterea paternităţii, menţinerea legăturilor personale cu copilul pentru părintele care nu a obţinut încredinţarea, dreptul la vizită al părintelui care nu a obţinut încredinţarea) în proporţie de 42,51%;
* solicitări privind obţinerea ordinului de protecţie / de restricţie în 25,97% dintre cazuri;
* solicitări privind drepturile copilului în 23,55% dintre cazuri;
* 7,97% au fost solicitări privind drepturi legate de alocaţii/indemnizaţii pentru copil.

Copiii au exprimat nevoia de consiliere juridică cu privire la:
* consecinţe în urma divorţului părinţilor sau modul în care va fi afectată relaţia copiilor cu aceştia;
* măsuri de combatere a violenţei în familie, precum ordinul de protecţie şi ordinul de restricţie;
* consecinţe, din punct de vedere legal, în urma părăsirii domiciliului pentru a locui cu alte persoane cu care au relaţii sentimentale.

La nivelul tuturor apelurilor înregistrate, mediul de provenienţă a fost: urban (35,87%), urmat de rural (33,62%), iar în 30,51% dintre situaţii, apelanţii nu au dorit să ofere detalii. Cea mai raportată regiune a fost Regiunea Sud - Est (17,23%), urmată de Regiunea Sud - Muntenia (13,51%), Regiunea Bucureşti - Ilfov (10,64%), Regiunea Nord - Est (10,55%), Regiunea Sud - Vest Oltenia (5,52%), Regiunea Centru (5,11%), Regiunea Vest (3,82%) şi Regiunea Nord - Vest (1,96%). În 31,66% dintre situaţii, apelanţii au păstrat confidenţialitatea privind regiunea de provenienţă.


COMUNICAT

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu