Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



luni, 26 noiembrie 2018

Eurobarometru alegeri 2019: principalele îngrijorări ale românilor şi ce i-ar determina să participe la vot

Românii sunt printre cei mai îngrijoraţi europeni în ce priveşte transparenţa alegerilor electorale. Totodată, şi-ar dori să fie mai bine informaţi şi să apară mai mulţi tineri printre candidaţi pentru a fi motivaţi să iasă la vot. Sunt rezultatele celui mai recent sondaj Eurobarometru, publicat astăzi, 26 noiembrie, care pune în lumină aşteptările europenilor cu privire la alegerile din mai 2019 şi ceea ce i-ar motiva să voteze.
Printre cele mai mari îngrijorări ale românilor privind alegerile se numără:

Persoane care votează deşi nu au dreptul, rezultat de 66% care îi plasează pe români pe prima poziţie la acest capitol (comparativ cu o medie UE de 45%);
Persoane care votează de două ori, răspuns dat de 62% dintre români, al doilea rezultat din UE (la o medie europeană de 44%);

Oamenii sunt constrânşi să voteze într-un anumit fel, răspuns al 66% dintre români, al treilea rezultat din UE la acest capitol (medie UE de 52%);

Manipularea alegerilor prin atacuri cibernetice, răspuns dat de 66% dintre respondeţii din România (al treilea loc în Uniune la acest capitol după Spania şi Marea Britanie, faţă de o medie UE de 61%);
Influenţarea alegerilor prin intervenţia unor grupuri infracţionale şi a unor forţe străine, opinie împărtăşită de 62% dintre români (faţă de o medie UE de 59%);

Manipularea rezultatelor finale ale alegerilor, răspuns dat de 70% dintre respondenţi în România (medie UE de 56%);

Cumpărarea voturilor, una dintre îngrijorările a 68% dintre români, al cincilea rezultat din UE (comparativ cu o medie europeană de 55%);

De asemenea, faptul că datele cu caracter personal rămase online ar putea fi utilizate pentru a le transmite anumite mesaje politice, reprezintă o îngrijorare pentru 71% dintre români, peste media UE de 67%.

Frans Timmermans, prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene, a declarat: "Cercetările noastre arată că oamenii sunt cu adevărat îngrijoraţi cu privire la dezinformare. Un lucru bun este că din ce în ce mai mulţi cetăţeni dau dovadă de spirit critic în ceea ce priveşte informaţiile pe care le primesc şi sunt conştienţi de potenţialele elemente perturbatoare menite să manipuleze ceea ce citesc, gândesc şi, în cele din urmă, votează. Pentru legitimitatea democraţiei europene, este esenţial ca cetăţenii să îşi exercite dreptul de vot. Iată de ce noi toţi, instituţiile UE şi statele membre trebuie să ne protejăm alegerile şi să ne consolidăm democraţia."

Principalii factori care i-ar face pe români să participe la vot sunt:

Mai mulţi tineri printre candidaţi (42%, faţă de media UE de 31%);

Mai bună informare privind UE şi impactul Uniunii asupra vieţilor lor (42%, media UE 43%);

Mai multe femei printre candidaţi (14%, media UE 20%);

Mai mulţi candidaţi din grupuri politice mai slab reprezentate (13%, media UE 12%);

Mai mulţi candidaţi cu alte naţionalităţi din UE (11%, media UE 8%).

Când sunt în străinătate românii preferă să voteze la ambasadă/consulat, respective 43% dintre respondenţi, printre primele 4 cele mai ridicate procente din UE (27% media UE), iar 32% ar prefera votul online (42% media UE).

Pentru a răspunde acestor provocări, Comisia Europeană a implementat:

un set de măsuri concrete pentru a se asigura că alegerile pentru Parlamentul European de anul viitor sunt organizate în mod liber, echitabil şi sigur;

reţea europeană de cooperare electorală;

acţiuni de combatere a fenomenului dezinformării, precum instaurarea Codului de bune practici privind dezinformarea, care va contribui la asigurarea unei transparenţe sporite cu privire la publicitatea politică sponsorizată online.

Sondajul Eurobarometru a fost publicat în contextul Colocviului anual din 2018 privind drepturile fundamentale

Context

Sondajul Eurobarometru privind democraţia şi alegerile a fost realizat pe baza unor interviuri directe cu 27 474 de respondenţi din 28 de state membre ale UE, la domiciliul acestora.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu