Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



duminică, 11 noiembrie 2018

Facultatea de Chimie Industrială şi Ingineria Mediului, una dintre cele mai vechi ale Universităţii Politehnica Timişoara trăieşte un moment festiv



La evenimentul festiv au participat ministrul cercetării şi inovării, Nicolae Hurduc (inginer chimist), secretarul de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale, Petru Andea, fostul ministru al educaţiei şi Doctor Honoris Causa al UPT, Ecaterina Andronescu (chimistă), primarul Timişoarei, Nicolae Robu, întreaga conducere a Universităţii Politehnica Timişoara, reprezentanţi ai facultăţilor de chimie partenere din ţară şi din străinătate, foşti decani ai facultăţii, cadre didactice şi studenţi.


La aniversare a participat şi Ioan Drăgoi, student al primei generaţii, de acum 70 de ani, ajuns ulterior cadru didactic al facultăţii şi decan între anii 1984 - 1989. În discursurile invitaţilor a fost evocată istoria facultăţii, marcată de nume mari, precum Coriolan Drăgulescu, Ilie Murgulescu, Vasile Cocheci, George Ostrogovich, Alexandru Cişman şi mulţi alţii.

Acum 70 de ani, într-o frumoasă zi de toamnă, 148 de tineri studenţi se îndreptau spre primele ore de curs la noua Facultate de Chimie Industrială, înfiinţată pe plaiurile bănăţene, în cadrul Şcolii Politehnice, devenită, după reforma învăţământului din România, Institutul Politehnic din Timişoara. Era 1 octombrie 1948 şi de atunci activitatea academică desfăşurată în facultate este neîntreruptă, cu rezultate remarcabile, obţinute atât în pregătirea studenţilor, cât şi în cercetarea ştiinţifică aplicativă şi teoretică. Cele şapte decenii de învăţământ universitar la Facultatea de Chimie Industrială înseamnă nu numai tradiţie şi continuitate, ci şi competenţă profesională de înalt nivel.

Ctitorul facultăţii poate fi considerat profesorul Coriolan Drăgulescu, cel care şi-a urmat neabătut visul de a înfiinţa la Timişoara o şcoală de inginerie chimică. Cu sprijinul distinsului om de ştiinţă care a fost profesorul Ilie Murgulescu, la acea dată rector al Institutului Politehnic din Timişoara, la Senatul acestei instituţii a fost depus "Memoriul" prin care era justificată înfiinţarea facultăţii noastre. Aprobarea Senatului Politehnicii a venit în 18 februarie 1948, iar în acelaşi an, în data de 22 iulie, a fost emis Decretul Prezidenţial nr. 161 al Prezidiului Marii Adunări Naţionale de înfiinţare a facultăţii, semnat de C. I. Parhon. Acest document reprezintă actul de naştere al Facultăţii de Chimie Industrială din Timişoara.

La început, facultatea a funcţionat cu două secţii de specializare: Chimie minerală şi Chimie de sinteză, durata studiilor fiind de 4 ani. Începând cu anul 1950, durata studiilor devine cinci ani şi se trece la 3 specializări: Tehnologie chimică anorganică, Tehnologie chimică organică şi Materiale de construcţii. În 1964 apare cea de-a patra specializare - Tehnologia compuşilor macromoleculari.

Dezvoltarea facultăţii nu a fost ferită de evenimente care i-au pus în pericol chiar existenţa. Momente dramatice s-au petrecut după revolta studenţilor timişoreni din toamna anului 1956. Miron Constantinescu, deţinător pentru scurt timp al frâielor Ministerului Învăţământului, a hotărât mutarea Facultăţii de Chimie Industrială din Timişoara la Braşov (fostul oraş Stalin). Doar căderea în dizgraţia conducerii Partidului Comunist Român a lui Miron Constantinescu a salvat facultatea de acest neavenit transfer.

Numărul de studenţi a crescut constant, ajungând la un vârf pe peste 1600, la sfârşitul anilor 1970. După 1989, a fost necesară o restructurare a învăţământului de inginerie chimică. Un reviriment în dezvoltarea facultăţii a fost înregistrat prin înfiinţarea domeniului de Ingineria mediului în anul 1995. Facultatea a devenit astfel de Chimie Industrială şi Ingineria Mediului. Un nou impuls a fost dat în anul 2012, prin abordarea unui nou domeniu - Ingineria produselor alimentare, ţinând cont de dezvoltarea industriei de profil în partea de vest a ţării. În prezent, numărul studenţilor facultăţii s-a stabilizat la circa 570 (licenţă, masterat şi doctorat), pregătirea acestora fiind asigurată de circa 50 de cadre didactice.

Departament Comunicare şi Imagine

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu