Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



duminică, 25 septembrie 2016

INFORMARE PRIVIND CONTROLUL VAMAL LA TRECEREA FRONTIEREI DE STAT CU SERBIA

Biroul vamal Naidăş îşi desfăşoară activitatea la frontiera externă a Uniunii Europene, respectiv frontiera cu Republica Serbia, având un program de lucru permanent, prin 2 (două) puncte vamale şi anume:
•             Naidăş - rutier – situat pe DN 57, între localitățile Oraviţa şi Moldova Veche , în dreptul localităţii Naidăş
•             Moldova Veche - fluvial– situat în incinta portului fluvial Moldova Veche
Serviciul vamal este asigurat de un număr de 17 lucrători vamali operativi, organizaţi pe patru ture de serviciu, un şef birou vamal, economist, casier şi şofer.

I.             CADRUL LEGISLATIV DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE


Cadrul legislativ general care reglementează în principal activitatea şi atribuţiile autorităţii vamale  îl constituie Hotărârea Guvernului nr.520 din 30.07.2013 , privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
Răspunderea personalului Direcţiei Generale a Vămilor este cea prevăzută de :
-              Ordonanţa de urgenţa Guvernului nr.10/2004, privind Statutul personalului           vamal, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.243/2004;
-              Legea 188/2006 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
Actele normative care reglementează activităţile specifice vamale sunt:
-              Legea nr.86/2006 privind Codul Vamal al României, cu competările şi modificările ulterioare
-              HG 707/2006 privind Regulamentul de aplicare al Codului Vamal al României.

Reglementările unionale aplicabile sunt:

-              Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii, publicat în J.O al Uniunii Europene L269 din 10.10.2013;

-              Regulamentul Delegat al Comisiei (UE) 2446/2015din 28 iulie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele detaliate ale anumitor dispoziþii ale Codului vamal al Uniunii, cu modificãrile şi completările ulterioare,  publicat în J.O. al Uniunii Europene L343/29.12.2015;

-              Regulamentul (UE) 2447/2015 al Comisiei din 24 noiembrie 2015 de stabilire a unor norme pentru punerea în aplicare a anumitor dispoziţii din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a Codului vamal al Uniunii, publicat în J.O al Uniunii Europene L343/29.12.2015;

-              Regulamentul Delegat (UE) 2016/341 al Comisiei din 17 decembrie 2015 de completare a Regulamentului (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte normele tranzitorii pentru anumite dispoziţii din Codul vamal al Uniunii, în cazul în care sistemele electronice relevante nu sunt încã operaţionale, şi de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2015/2446 al Comisiei, publicat în J.O al Uniunii Europene L69/15.03.2016.

Începând cu 1 mai 2016, ANAF implementează Codul Vamal Unional (CVU). Codul stabileşte proceduri comune şi armonizate la nivelul întregii Uniunii Europene, în scopul facilitării activităţii comerciale, iar în timp , toate sistemele IT relevante, vor fi introduse progresiv , dar nu mai târziu de anul 2020. Astfel, indiferent de statul membru în care sunt declarate mărfurile, se aplică aceleaşi reguli şi, odată ce au fost îndeplinite formalităţile vamale, acestea pot circula liber, sau pot fi comercializate, pe întreg teritoriul UE.

Cuvintele cheie care definesc CVU sunt:

•             SIMPLITATE: deoarece deciziile vamale şi regimurile vamale au fost raţionalizate.Prin această simplificare vor fi mai uşor de gestionat. Permite o aplicare mai consecventă în cadrul UE, contribuind astfel la principiul global de egalitate în tratamentul comercianţilor şi al tuturor părţilor implicate în aspecte vamale. Armonizarea suplimentară a regimurilor vamale şi interfaţa electronică a noilor sisteme vamale în cele 28 de state membre ale UE vor simplifica comerţul transfrontalier în UE.
•             DESERVIRE:deoarece flexibilitatea sporită a noii legislaţii creează noi oportunităţi de afaceri, cum ar fi cazul mărfurilor echivalente.    ( Prin mărfuri echivalente se înţelege mărfurile autohtone care sunt utilizate în locul mărfurilor de import pentru fabricarea produselor compensatoare. Prin produse compensatoare se întelege toate produsele care rezulta din operaţiuni de perfecţionare.) Mai mult vor fi introduse simplificări vamale inovatoare, consolidând relaţiile bazate pe încredere între vămi şi operatori economici, uşurând sarcina administrativă. Adăugarea unor funcţii automatizate suplimentare în sistemele vamale va contribui considerabil la reducerea sarcinii administrative, evitându-se repetabilitatea operaţiunilor efectuate de companii pentru formalităţi de import şi export. Confirmarea automatizată a ieşirii, în varianta îmbunătăţită, va contribui, de asemena, la furnizarea unor servicii mai bune legate de TVA şi accize.
•             VITEZĂ:deoarece computerizarea şi automatizarea acestor regimuri vamale şi fluxuri de comunicaţii vor accelera şi mai mult diversele procese vamale şi vor sta la baza aplicării consecvente şi a dematerializării acestora, adică la implementarea procesării informatizate. Drept rezultat, companiile cor economisi timp şi bani, iar autorităţile vamalevor putea dispune în timp real de informaţiile necesare.

Cele mai importante noutãţi promovate de noul Cod Vamal sunt:

I. Implementarea unui sistem electronic de gestiune a deciziilor vamale, începând cu data de 1 mai 2016, care va gestiona toate schimburile de informaţii între autoritãţile vamale şi între operatorii economici şi autoritãţile vamale.
II. Prelucrare electronicã a tuturor informaţiilor schimbate între autoritãţile vamale şi între operatorii economici şi autorităţile vamale.
III. Operatorului economic i se oferă posibilitatea de a trimite clarificări şi completări înainte de adoptarea unei eventuale decizii nefavorabile a Direcţiei Generale a Vămilor.

        "Noul Cod Vamal va facilita activitatea comercialã şi va asigura protectia pieţei interne. Cooperarea directã mai rapidă cu partenerii comerciali, va securiza lanţurile de aprovizionare şi va simplifica relaţia dintre mediul de afaceri şi autorităţile vamale. Implementarea Noului Cod Vamal asigură premisele unui control vamal mai simplu şi mai rapid, până în anul 2020", a declarat domnul Eugen-Dragoş DOROŞ, preşedinte al ANAF.

II.            OBIECTIVELE  A.N.A.F.  PE ANUL  2016 ÎN DOMENIUL VAMAL SUNT:

Întărirea controlului vamal:
             întărirea controalelor la frontiera externă a UE pentru a combate traficul ilicit de ţigarete şi alte produse din tutun prelucrat;
             creşterea eficienţei acţiunilor echipelor mobile, prin prezenţa mai activă în teren şi prin efectuarea controalelor în trafic;
             gestionarea în continuare a activităţilor specifice pentru implementarea Convenţiei Schengen;
             protejarea teritoriului vamal naţional şi comunitar prin combaterea traficului ilicit de droguri, precursori, produse cu regim special, mărfuri contrafăcute şi pirat, bunuri culturale mobile, specii sălbatice de floră şi faună, metale şi pietre preţioase, aliaje ale acestora, a traficului de mărfuri cu risc pentru sănătatea şi siguranţa consumatorului precum şi prin controlul mişcării de numerar la frontiera comunitară;
             creşterea gradului de monitorizare şi control al producţiei, achiziţiei şi importului de produse energetice, alcool şi băuturi alcoolice. În acest domeniu ANAF va introduce supravegherea permanentă pe baza analizei de risc;
             dezvoltarea politicii de securitate IT;    
             promovarea şi implementarea de măsuri privind supravegherea în domeniul  produselor accizabile şi a operaţiunilor de vămuire;

             protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene în domeniul resurselor proprii tradiţionale şi ale bugetului naţional (inclusiv privind alte impozite şi taxe datorate statului în cadrul operaţiunilor vamale), prin activitatea de control ulterior sau reverificare a declaraţiilor vamale, selectate ca urmare a identificării aplicării dispozițiilor care reglementează regimul vamal respectiv pe baza unor informații incomplete sau incorecte;

             realizarea activităţilor de auditare în vederea autorizării agenţilor economici, pentru securizarea lanţului logistic de comercializare al mărfurilor care fac obiectul comerţului internaţional.


III.           ATRIBUŢIILE PRINCIPALE ALE BIROULUI VAMAL NAIDĂŞ

Ca parte a administraţiei vamale române, componentă a administraţiei vamale comunitare, principalele priorităţi în activitatea  Biroului vamal de frontieră Naidăş o constituie protejarea intereselor financiare ale economiei naţionale/Uniunii Europene, protejarea României/Uniunii Europene faţă de comerţul inechitabil si ilegal si încurajarea activităţilor economice legitime, asigurarea securităţii şi siguranţei naţionale/Uniunii Europene şi a rezidenţilor acestora, precum şi protecţia mediului, acolo unde este cazul, în strânsă cooperare cu alte autorităţi, menţinerea unui echilibru adecvat între controalele vamale şi facilitarea comerţului legitim sş protejarea pieţei interne/uniunii de introducere ilegală pe teritoriul României/Uniunii Europene a produselor prohibite, a bunurilor supuse regimului de autorizare, aprobare, avizare, licenţiere şi a celor limitate cantitativ si valoric.

Atribuţiile principale ale biroului vamal de frontieră Naidăş sunt:

a)            prevenirea introducerii ilegale de produse accizabile, în special a celor de natura ţigaretelor tutun şi a alcoolului şi băuturilor alcoolice;   
b)            controlul sumelor în numerar la trecerea peste frontiera comunitară;
c)            combaterea traficului de droguri si a produselor cu regim special;
d)            combaterea traficului ilicit cu bunuri culturale mobile;
e)            combaterea traficului ilicit cu specii sălbatice de floră si faună pe cale de dispariţie;
f)             protejarea drepturilor de proprietate intelectuală;
g)            combaterea traficului cu substanţe chimice periculoase, produse  care afecteazã stratul de ozon, produse biologice, organisme modificate genetic, deseuri,
h)            combaterea traficului de mărfuri cu risc pentru sănătatea si siguranţa consumatorului,
i)             respectarea regimului armelor, muniŃiilor, materialelor nucleare si al materiilor explozive,
j)             respectarea sancţiunilor internaţionale privind anumite categorii de servicii şi bunuri supuse sancţiunilor respective.

Biroul vamal de frontieră Naidăş realizează supravegherea si controlul vamal al mărfurilor care fac obiectul traficului internaţional, al bunurilor si valorilor aparţinând călătorilor si al mijloacelor de transport la frontiera externă a României şi a Uniunii Europene cu Serbia.


IV.          ACTIVITATEA VAMALĂ ÎN INTERVALUL 01.01. – 31.08.2016

1.            Gradul de îndeplinire a planului de încasări

Biroul vamal Naidăş ca structură teritorială a Direcţiei Generale a Vămilor, în cadrul ANAF, are stabilit ca principal indicator de evaluare a activităţii , gradul de îndeplinire a planului de încasări la bugetul de stat.


Încasări la buget

01.01. – 31.08.2016          PLAN     REALIZAT             Procent de realizare
                1 520 000 lei        1 370 698 lei        90%


Încasările la bugetul de stat pe primele 8 (opt) luni ale anului 2016, prezentate în tabelul de mai sus, reprezintă taxele vamale  şi TVA-ul încasat de la operaţiunile de punere în liberă circulaţie a mărfurilor de provenienţă Serbia, în special  materiale de construcţii (cărămidă , ţiglă şi nisip) şi fontă alba pentru Combinatul Siderurgic din Reşiţa.
Nerealizarea planului are ca principală sursă, amânarea de la plată a TVA-ului pentru importatorul cel mai important care activează la nivelul biroului nostru vamal.
Dacă luăm în considerare şi TVA-ul amânat de la plată , realizările biroului nostru sunt în cuantum de 739 426 lei , reprezentând 139% din planul acordat nouă.
Încasările de taxe vamale sunt foarte mici (891 lei)  deoarece politica vamală a Comunităţii Europene şi a României implicit , conform acordurilor încheiate cu alte ţări din afara Uniunii Europene ,  este una de liberalizare a schimburilor economice, prin acordarea de concesii, eliminarea restricţiilor cantitative şi a contigentelor, precum şi eliminarea taxelor vamale la majoritatea produselor industriale şi agricole.



2.            Operaţiuni de control, documente emise, sancţiuni

Având în vedere că nu toate controalele vamale se materializează în încasări de sume, amenzi aplicate sau bunuri confiscate, unul din criteriile de evaluare a activităţii îl reprezintă şi încărcătura sau volumul de operaţiuni/zi, care se evidenţiază în indicatorii fizici ai activităţii vamale, respectiv:

-              Nave controlate – 134
-              Marinari - 465
-              Autovehicule – 107 474
-              Număr total de călători – 316 842
-              Declaraţii vamale de import – 817
-              Chitanţe vamale - 8
-              Adeverinţe de reţinere a bunurilor – 729
-              Procese verbale de contravenţie – 103
-              Total ţigări confiscate şi abandonate – 88 820 țigarete(4441 pachete)
-              Tutun – 18,195 kg
-              Alcool confiscat şi abandonat – 271 litri
-              Erbicid – 112,50 litri
-              Autoturisme reţinute până la plata amenzii – 9
-              Valoarea amenzilor aplicate – 70 000 lei
-              Valoare amenzi încasate pe loc – 10 000 lei
-              Sesizări penale - 7

Analizând traficul de autovehicule şi de persoane, constatăm o medie de 440 autovehicule/zi (18,3/oră) şi 1298 călători/zi (54/oră) , faţă de anul precedent, când au fost înregistrate 347 autovehicule/zi (14,4/oră) şi 922 călători/zi (38/oră) .
Din cele expuse mai sus observăm o creştere evidentă a traficului de persoane şi de marfă prin biroul nostru vamal.
Din punct de vedere al traficului fluvial vă pot informa că numărul de nave este în continuă creştere , iar mărfurile transportate sunt în special cereale şi balastru.
Taxele vamale încasate de la persoanele fizice sunt în continuare  nesemnificative deoarece , în conformitate cu legislaţia vamală în vigoare este permisă introducerea în ţară de bunuri în scutire de taxe vamale şi TVA , în limita unei valori globale de 300 euro/călător, cu condiţia ca aceste bunuri să nu fie importate în vederea comercializării.
Peste suma de 300 euro, dar să nu depășească o valoare de 700 de euro, se aplică o taxă vamală forfetară de 2,5% din valoarea bunurilor.

În momentul de faţă în aria de supraveghere vamală a Biroului Vamal Naidăş nu mai funcţionează niciun magazin duty-free.

Un accent deosebit s-a pus în această perioadă pe întărirea controlului vamal în vederea limitării fenomenelor de contrabandă şi evaziune fiscală cu produse accizabile, fapt demonstrat şi de numărul de procese verbale de contravenţie închiate, 103, precum şi 7 sesizări penale .
Ţin să menţionez că sesizările penale au fost întocmite persoanelor fizice care se află la a doua sancţiune emisă pe baza art. 653, alin.2, din HG 707/2006,  Regulamentul de aplicare a Codului vamal al României ,  şi unde am considerat că sunt întrunite elementele  constitutive ale infracțiunii de contrabandă, faptă prevăzută și pedepsită de art.270, alin.2, lit.b, din Legea 86 din 2006, Codul Vamal al României.

V.            PROBLEME ÎNTÂMPINATE ÎN DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

Ne-am confruntat cu o acută lipsă de personal , dar în această lună (septembrie) , cu ajutorul conducerii  Direcţiei  Vamale Timişoara şi a Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice Timişoara , au mai fost angajaţi 5 (cinci) lucrători vamali operativi şi astfel am ajuns la un număr de 17 lucrători vamali operativi cu care dorim să ne desfăşurăm activitatea în bune condiţiuni şi spun acest lucru prin prisma faptului că biroul nostru vamal trebuie să asigure cu personal , 24 de ore din 24 , atât biroul vamal Naidăş rutier cât şi portul Moldova Veche care este primul port de intrare în România şi ultimul de ieşire.

VI.          COOPERAREA CU ALTE INSTITUŢII ÎN VEDEREA EFICIENTIZĂRII ACTIVITĂŢII

Cea mai importantă colaborare pe care biroul nostru o are cu alte instituţii este cea cu Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră  Timişoara, fapt care a stat şi la încheierea , în anul 2016, unor PLANURI DE COOPERARE între Poliţia de Frontieră Sector Naidăş, Poliţia de Frontieră Port Moldova Veche şi Biroul Vamal Naidăş. Planurile de cooperare au fost încheiate în baza Protocolului dintre Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi Direcţia Generală a Vămilor şi au următoarele obiective:
-              Dezvoltarea cooperării inter-instituționale, în vederea eficientizării activităţii de control la trecerea frontierei, asigurarea unui trafic fluent, civilizat de nivel european;
-              Combaterea infracţionalităţii transfrontaliere, a migraţiei ilegale, a traficului ilegal de arme, substanţe psihotrope şi halucinogene, prevenirea introducerii în țară de bunuri prin metode frauduloase care aduc prejudicii statului român( în mod deosebit prevenirea introducerii în ţară de produse supuse accizelor);
-              Îndeplinirea cu profesionalism a atribuţiilor de serviciu în activitatea de control la trecerea frontierei de stat, asigurarea cadrului legislativ şi luarea măsurilor necesare pentru asigurarea siguranţei cetăţeanului indiferent de calitatea procesuală a acestuia.


Astfel prin punerea la dispoziţie a datelor şi informaţiilor deţinute de Poliţia de Frontieră şi Direcţia Generală a Vămilor, precum şi prin munca depusă de personalul vamal din cadrul Biroului Analiză de Risc a biroului nostru vamal ,  au fost aplicate un număr de 103 de amenzi contravenţionale în cuatum de 70 000 lei, au fost întocmite 7 sesizări penale, au fost reţinute până la plata amenzii 9 autoturisme implicate în traficul ilicit de ţigarete şi au fost confiscate   88 820 ţigarete diverse sortimente.

Au mai fost şi alte colaborări în această perioadă cu următoarele instituţii , cărora le mulţumim pentru sprijinul acordat nouă :

-              Instituţia Prefectului judeţul Caraş-Severin
-              Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Caraş-Severin
-              Serviciul de Telecomunicaţii Speciale
-              Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Caraş-Severin
-              Parchetele de pe lângă Judecătoriile Oraviţa şi Moldova Nouă


Personalul Biroului Vamal Naidăş, chiar în condiţiile de  număr redus de personal, a depus toate eforturile pentru a rezolva toate sarcinile ce le-a avut de îndeplinit în prima parte a acestui an şi sperăm acelaşi lucru şi în viitor.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu