Premierul
Dacian Cioloș a participat luni, 22 februarie, la cea de-a XIX-a sesiune a
Adunării Generale a Asociației Comunelor din România și a abordat, în discursul
său, trei probleme majore ale administrației publice locale, plus o serie de
posibile soluții, cu mai multe variante.
Fragmentarea administrației publice locale,
coordonarea diferitelor programe și lipsa de resurse financiare suficiente
sunt cele trei aspecte despre care a vorbit primul ministru.
„Soluțiile pe care le vom propune trebuie
foarte bine fundamentate, cu diferite alternative care să fie discutate public
în mod serios și responsabil, dincolo de interese electorale sau interese pe
termen scurt, și trebuie să fie bazate pe informații corecte și detaliate”, a
declarat premierul Dacian Cioloș.
Aspectele
prezentate în discursul susținut în fața reprezentanților comunelor fac parte
din Pachetul de măsuri privind reforma
administrației publice, una din prioritățile strategice ale Guvernului
României.
Extrase din discursul premierului Dacian Cioloș:
Probleme majore ce trebuie abordate:
1) fragmentarea administrației
publice locale, în special în mediul rural, dar și la nivel regional
2) probleme
serioase de coordonare și integrare a diferitelor programe de dezvoltare,
finanțate din fonduri naționale sau europene, la toate nivelurile: local,
județean, regional, național.
3) problema
resurselor financiare pe care le are la dispoziție administrația publică locală:
venituri proprii reduse – multe autorități locale se bazează aproape exclusiv
pe diferitele tipuri de transferuri.
Alternative de soluții ce trebuie dezbătute public
1) Pentru fragmentare: soluțiile pot fi gândite
pe termen mai scurt sau pe termen mediu și într-o anumită evoluție. Posibile
variante:
Ø
a) perfecționarea asocierilor inter-comunale,
pe modelul GAL-urilor de astăzi, prin introducerea unor forme asociative de
drept public – care să poată fi instituții publice și ordonatori de credite.
Ø
b) fuziunea voluntară a unităților
administrativ teritoriale pe baza unor criterii geografice (distanța față
de centrul noii comune), de suprafață, populație, nivel de dezvoltare
economică. Aceste fuziuni voluntare pot apoi deveni definitive și pot fi
sprijinite prin stimulente financiare: programe de investiții sau alocări de
transferuri de la bugetul central.
Ø
c) în ultima fază, pe baza practicii și
experienței obținute prin utilizarea primelor alternative, se poate trece la fuziunea
normativă. La finalul procesului, ar trebui să nu mai avem entități ce
furnizează servicii publice la mai puțin de 3000/5000 de locuitori.
„Toate aceste alternative trebuie detaliate
și fundamentate corespunzător și discutate sincer și constructiv”, a spus
premierul Dacian Cioloș.
În contextul fragmentării
și a lipsei de coordonare la nivel inter-județean, poate fi relansată și
dezbaterea privind regionalizarea,
care să implice, de asemenea, o dezbatere profesionistă, obiectivă și deschisă
asupra alternativelor, a avantajelor și dezavantajelor fiecăreia. Există cel
puțin 3-4 alternative care pot fi detaliate, pe baza unor date cuprinzătoare.
2) Pentru lipsa de coordonare
Soluție propusă: mai buna
integrare a programelor de investiții cu finanțare europeană și a celor cu
finanțare națională.
O altă variantă: suplimentarea cu
fonduri naționale a bugetelor programelor operaționale cu fonduri europene.
3) Pentru resursele
financiare ale autorităților locale
„Trebuie să spunem deschis că în următori 2
ani (2016-2017) nu există perspectiva unor creșteri semnificative ale
transferurilor de la bugetul central sau al transferului a noi surse de venit
(din actualul nomenclator de taxe și impozite). Noul Cod Fiscal oferă o
relaxare fiscală care sperăm să aibă un efect benefic atât asupra dezvoltării
economice, cât și asupra gradului de colectare a veniturilor bugetare, dar
acesta, foarte probabil, nu se va manifesta imediat”, a declarat
prim-ministrul Dacian Cioloș.
Principalele soluții pentru a crește sursele de venituri ale
autorităților locale ar putea fi:
(i)
preocuparea pentru atragerea de investiții directe în
comunitățile locale, pe cât posibil investiții productive, crearea de noi
locuri de muncă și, implicit, surse suplimentare la bugetele locale;
(ii)
îmbunătățirea
colectării taxelor și impozitelor locale, eliminarea evaziunii fiscale la nivel
local;
(iii) re-gândirea sistemului de impozite și taxe
locale, mai ales a impozitului pe proprietate – poate analizăm trecerea la un
sistem de impozitare bazat pe valoarea de piață a imobilelor și nu pe baza
amplasării lor.
(iv) cea mai
importantă sursă rămâne însă modul în care cheltuim actualele bugete –
creșterea eficienței în utilizarea fondurilor publice mai are încă o marjă
importantă de îmbunătățire. De prea multe ori banii se risipesc pe proiecte ce
nu reprezintă prioritățile adevărate ale comunităților noastre sau prețurile pe
care le plătim pentru anumite bunuri sau servicii sunt mult exagerate.
„Credem cu putere că resursele financiare
limitate de care dispunem pot fi mult mai transparent și eficient alocate, pe
baza unor criterii și reguli clare și stabile (populație, suprafață, capacitate
fiscală, efort fiscal propriu), definite prin legea finanțelor publice locale,
decât prin hotărâri de guvern individuale și subiective”, a declarat Dacian
Cioloș.
Premierul a
subliniat că, în contextul Pachetului de reformă a administrației publice care
este pregătit în detaliu la nivelul Guvernului, „consolidarea și creșterea eficienței administrației publice locale
sunt obiective pe care dorim să le abordăm cu responsabilitate într-o
perspectivă de câțiva ani. Multe lucruri nu se pot face în acest domeniu
într-un an, dar se pot pregăti schimbări importante”.
Biroul de presă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu