Pentru îndeplinirea
atribuţiilor stabilite prin legislaţia în vigoare, inspectoratul a colaborat şi
cooperat în permanenţă cu toate structurile cu atribuţii în domeniul
managementului situaţiilor de urgenţă de la nivelul judeţului.
Întreaga activitate a inspectoratului s-a
desfăşurat pentru atingerea obiectivului
fundamental de eficientizare a
acţiunilor de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă.
Obiectivele generale urmărite pe parcursul
anului 2015 au vizat:
- desfăşurarea
pregătirii în comun a structurilor cu atribuţii în domeniul managementului
situaţiilor de urgenţă, în vederea asigurării unei concepţii unitare de
intervenţie pentru limitarea şi înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă,
în scopul eliminării sau limitării pierderilor de vieţi, evitării distrugerii valorilor
de patrimoniu, reducerii pagubelor materiale şi protejării factorilor de mediu;
- îmbunătăţirea cooperării între structurile proprii pentru intervenţia în caz de urgenţă
şi eficientizarea activităţii de intervenţie prin asigurarea resurselor umane
şi materiale;
- asigurarea
coordonării, îndrumării şi controlului tehnic de specialitate pe linie de
prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenţă.
EVALUAREA SECTORIALĂ.
ACŢIUNI ÎNTREPRINSE ŞI REZULTATE OBŢINUTE
La nivel judeţean au fost efectuate 1450 de controale
de prevenire în domeniul situaţiilor de urgenţă, care au condus la
identificarea a peste 6394 deficienţe, din care 522 au fost înlăturate operativ, pe timpul controalelor. Pentru
încălcările la normele specifice s-au aplicat 575 amenzi, în cuantum total de 1.347.200 lei şi 2662 de
avertismente.
Totodată, au fost desfăşurate 77 de controale la toate serviciile
voluntare pentru situaţii de urgenţă din judeţ în urma cărora s-a
constatat că la unele localităţi persistă dezinteresul faţă de pregătirea şi
dotarea acestora. Totuşi, există localităţi, unde factorii de decizie
conştientizează importanţa acestui domeniu, prin implicarea în derularea unor
proiecte cu fonduri europene, reuşindu-se dotarea cu mijloace şi materiale
necesare intervenţiei şi prevenirii diferitelor tipuri de risc (de exemplu:
Primăria Municipiului Reşiţa a reuşit dotarea cu 7 sirene electronice, 7 panouri
electronice şi o autospecială de stins incendii).
În domeniul activităţilor de informare preventivă:
·
s-au diseminat mesajele
campaniilor naţionale de informare şi educare preventivă „Vreau să fiu
voluntar” şi RISC – ”Siguranţa nu este un joc de noroc, ,,Nu tremur la
cutremur”;
·
s-a organizat a V-a ediţie a
concursului de pictură dedicat elevilor din
ciclul gimnazial, liceal, şi a celor din învăţământul special ,,Învăţăm să ne salvăm”, cu ocazia Zilei de 28 februarie - Ziua Protecţiei
Civile în România şi a Zilei de 13
Octombrie - Ziua Internaţională pentru reducerea Riscului Dezastrelor Naturale
şi Ziua Informării Preventive;
·
s-a organizat a II-a ediţie
a concursului de eseuri ,,O zi altfel” având ca tematică tipurile de risc care se pot manifesta în judeţ,
concurs la care au participat elevi din ciclul gimnazial şi liceal;
În anul 2015, la
nivelul judeţului Caraş-Severin au fost înregistrate 4.067 intervenţii în situaţii de urgenţă, cu 1374 mai multe decât în 2014 (creştere cu 51%). Serviciile voluntare şi
private pentru situaţii de urgenţă au intervenit singure în 96 de situaţii (2,4% din totalul
intervenţiilor), iar în cooperare cu forţele profesioniste au participat la 144 intervenţii (5,9 % din totalul
intervenţiilor).
Incendiile
constituie, în continuare, unul din principalele riscuri, gestionate de
inspectorat, ce se manifestă pe teritoriul judeţului nostru. Potrivit
analizelor întocmite la nivelul inspectoratului, în cursul anului trecut, în
Caraş-Severin, au izbucnit, în medie, 2 incendii pe zi, fiind înregistrat un
total de 713 de incendii, din care
417 incendii de vegetaţie uscată şi altele. Majoritatea
au avut ca principale cauze de producere instalaţiile şi echipamentele
electrice defecte sau improvizate, coşurile/burlanele de fum defecte sau
necurăţate, acţiunea intenţionată, fumatul, mijloacele de încălzire
defecte/improvizate/ nesupravegheate, iar în cazul celor de vegetaţie uscată
focul deschis în spaţii deschise. Cele mai multe s-au manifestat la
gospodăriile cetăţeneşti, iar în cazul incendiilor de vegetaţie la terenurile
primăriilor. În
ceea ce priveşte intervenţiile echipajelor de prim ajutor medical (SMURD) din Reşiţa, Caransebeş, Oraviţa
şi Bozovici, situaţia se prezintă astfel: 2.870
misiuni de asistenţă medicală de urgenţă, 159
asistenţă persoane şi 78 de
intervenţii pentru descarcerare, în special în urma accidentelor rutiere,
rezultând un număr total de misiuni de 3.107,
cu 65% mai multe decât în anul precedent.
Numeroase au fost şi
misiunile pirotehnice: 59 pentru asanarea teritoriului şi 17
distrugeri muniţie în poligon.
Pe timpul intervenţiilor SMURD au fost asistate 3226 persoane (din care
399 copii), iar din incendii au
fost salvate 15 persoane (din care 2
copii).
La finele anului
trecut, gradul de înzestrare cu autospeciale
pentru intervenţia în situaţii de urgenţă era de 84,48%. Din totalul
autospecialelor existente situaţia se prezintă astfel:
-
33,33% au o vechime mai mică de 5 ani;
-
8,33% au o vechime între 5 şi 10 ani;
-
17 % au o vechime între 10 şi 20 ani;
-
41,34 % au o vechime peste
20 ani.
DISFUNCŢIONALITĂŢI ÎN
ACTIVITATE
Unul dintre principiile fundamentale în virtutea căruia se pregătesc şi
execută acţiunile de intervenţie priveşte concentrarea efortului pentru
salvarea vieţii, bunurilor materiale şi protecţia mediului.
Din păcate, sunt
situaţii în care timpii operativi de intervenţie nu pot fi respectaţi din
motive care sunt independente de serviciile profesioniste pentru situaţii de
urgenţă. Nerespectarea acestor timpi de intervenţie poate periclita siguranţa
oamenilor, a mediului, a bunurilor, a vieţii.
Greutăţile întâmpinate
în desfăşurarea acţiunilor de intervenţie, în 2015, au fost determinate de o
serie de factori, cum ar fi: starea proastă a unor drumuri, distanţele mari de
parcurs, neasigurarea la nivel local a unor măsuri minime de primă intervenţie,
lipsa surselor de alimentare cu apă naturale sau artificiale, lipsa unor rampe
pentru efectuarea alimentării cu apă din râuri, reţele de hidranţi
nefuncţionale sau subdimensionate.
Nu sunt puţine situaţiile
în care echipajele de intervenţie depun eforturi foarte mari pentru a ajunge,
la cel care cere ajutor, măcar pe jos, cu mijloace simple de intervenţie, acolo
unde căile de acces nu permit deplasarea autospecialelor. Din nefericire,
efortul nu este susţinut, întotdeauna, şi pe plan local.
Personalul
inspectoratului este deschis cooperării cu toţi factorii de răspundere de la
nivelul primăriilor şi acordă sprijin în limita competenţelor, pe linia
informării populaţiei cu privire la riscurile posibile şi măsurile necesare
pentru a preveni producerea unor situaţii de urgenţă. Fiind vorba de
cooperare, trebuie precizat că şi anul trecut la nivelul dispeceratului nostru
au fost întâmpinat unele probleme legate de comunicare, de realizare a
schimbului informaţional, respectiv imposibilitatea comunicării directe cu echipele
de intervenţie ale operatorilor economici cu atribuţii în furnizarea de
utilităţi publice, notificarea acestora realizându-se printr-un dispecerat
central, fapt ce duce la întârzieri în declanşarea şi desfăşurarea acţiunilor
de intervenţie.
COMUNICAT DE PRESA
COMUNICAT DE PRESA
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu