Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



miercuri, 3 februarie 2016

COMITETUL JUDEȚEAN PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ CARAȘ-SEVERIN, RAPORT DE EVALUARE A ACTIVITĂȚII ÎN 2015

„Situaţia de urgenţă este un eveniment excepţional, cu caracter nonmilitar, care ameninţă viaţa sau sănătatea persoanei, mediul înconjurător, valorile materiale şi culturale, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse specializate şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor implicate”, aceasta este definiţia situaţiei de urgenţă stabilită prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 1 din 2014.
Activitatea Comitetul judeţean pentru situaţii de urgenţă se
desfăşoară având în vedere următoarele atribuţii principale: evaluarea situaţiilor de urgenţă produse în unităţile administrativ-teritoriale, stabilirea de măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor. De asemenea, declară, cu acordul ministrului administraţiei şi internelor, starea de alertă la nivel judeţean sau în mai multe localităţi ale judeţului şi propune instituirea stării de urgenţă. Nu în ultimul rând, analizează şi avizează planurile judeţene pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare necesare gestionării situaţiilor de urgenţă. Toate acestea având ca scop coordonare unitară, de natură a asigura funcţionalitatea optimă şi eficientă a elementelor de dispozitiv şi a capabilităţilor. Gestionarea operaţională a situaţiilor de urgenţă la nivel judeţean se realizează prin Centrul judeţean de coordonare şi conducere a intervenţiei, constituit la nivelul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă compus din personal din cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, precum şi experţi şi specialişti din cadrul instituţiilor şi operatorilor economici de interes local care asigură funcţii de sprijin.
Mangementul situaţiilor de urgenţă
Anul 2015 a fost unul care a debutat, din punct de vedere al situaţiilor de urgenţă, cu evenimente produse ca urmare a manifestării unor riscuri din categoria fenomenelor meteorologice periculoase, respectiv inundaţii, îngheţ şi vânt cu aspect de viscol. Din cauza acestor feneomene meteorologice au fost înregistrate întreruperi ale aliementării cu energie electrică a unor localităţi şi a unor zone turistice,  a fost afectată atât circulaţia pe unele drumuri publice, cât şi cea feroviară şi navală.
Lunile de vară au fost caracterizate de perioade îndelungate cu temperaturi caniculare urmate de secetă pedologică. Situaţia a favorizat dezvoltarea atât a incendiilor de vegetaţie/pădure, cât şi pe cele din gospodăriile oamenilor. Eforturile depuse pentru stingerea acestora au fost îngreunate de lipsa surselor de apă. Pe fondul temperaturilor extreme, a crescut şi numărul solicitărilor adresate serviciilor de ambulanţă, iar o serie de localităţi au raportat pagube însemnate produse de secetă.
Pe parcursul anului au fost înregistrate o serie de alte evenimente pentru gestionarea cărora a fost nevoie de cooperarea mai multor structuri din cadrul CJSU şi adoptarea unor măsuri eficiente. „Planul roşu de intervenţie” a fost pus în aplicare în două situaţii. În ambele cazuri fiind vorba despre accidente rutiere în care au fost implicate autocare cu număr mare de pasageri. De asemenea tot despre cooperare vorbim şi în cazurile de căutare/salvare a persoanelor rătăcite sau dispărute în medii ostile vieţii.
Cele mai multe dintre evenimentele produse s-au manifestat pe timpul unor informări sau atenţionări şi avertizări hidrometeorologice. Astfel, teritoriul judeţului nostru a fost vizat de 179 de astfel de informări: 160 meteorologice (16 avertizări cod portocaliu, 97 atenţionări cod galben şi 47 informări fără cod) şi 19 hidrologice (3 cod portocaliu, 15 atenţionări cod galben şi o informare fără cod). Toate aceste date, însoţite de măsuri adaptate pe tipuri de riscuri posibile, au fost transmise către responsabilii de la nivelul localităţilor, pentru asigurarea avertizării populaţiei şi pregătirea mijloacelor de primă intervenţie.
Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Caraş-Severin, pe parcursul anului trecut, s-a întrunit în 14 şedinţe (din care doar două ordinare) şi a adoptat 9 hotărâri privind:
registrul de riscuri şi capabilităţi de la nivleul judeţului caraş-severin;
barja scufundată în raza portului moldova veche, încărcată cu 847 t îngrăşământ agricol;
pagubele produse în urma manifestării unor fenomene hidrometeorologice în diferite perioade ale anului (4 hotărâri);
situaţia cu efectele secetei la nivelul judeţului;
planul de măsuri al comitetului pentru iarna 2015-2016;
măsurile necesare pentru gestionarea situaţiei produse ca urmare a problemei ridicate de gestionarea deşeurilor în judeţ.

Evenimente deosebite:
10 ianuarie - cod galben hidrologic; au fost semnalate inundaţii în mai multe gospodării din Caransebeş, Caraşova, Oraviţa, Sicheviţa, Bocşa, Oţelu Roşu; de asemenea pe două pâraie, la Caransebeş  (Zlăgniţa) şi Pârvova (Globu) s-au format zăpoare. În ultimul caz, fiind inundat şi DN 57 B. Au fost mobilizate echipaje şi echipe de intervenţie din cadrul Insepctoratului pentru situaţii de urgenşă, servicii voluntare şi de la Secţia Drumuri Naţionale Orşova. Echipa pirotehnică a ISU a fost pregătită să acţioneze pentru distrugerea zăpoarelor. Pe timpul nopţii s-a cerut ajutor pentru 4 adulţi şi un copil înzăpeziţi cu un autoturism pe drumul ce duce spre Semenic. Situaţia a fost rezolvată fără alte incidente. DJ 582E Prislop-Semenic şi DJ608A Borlova-Muntele Mic au fost închise. Drumul spre Muntele Mic a fost redeschis în data de 14 ianuarie.
11 ianuarie – cod portocaliu hidrologic; sunt semnalate unele creşteri de debite în bazinele Caraş, Nera şi Pogăniş fără să se producă inundaţii semenificative; angajaţi ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Caraş-Severin au acţionat pentru evacuarea apei dintr-o anexă gospodărească din Remetea Pogăniş, com. Fârliug. Pompierii miliatri au acţionat pentru evacuarea apei dintr-un beci din Caransebeş. DC 45 Bârz-Ravensca a fost blocat câteva ore din cauza unei alunecări de teren. La Moceriş, com. Lăpuşnicu Mare, 900 de oi au fost surprinse de revărsarea râului Nera. Au acţionat localnicii care au reuşit salvarea animalelor.
12 ianuarie – inundaţii la Zăvoi, iar comuna Văliug şi Staţiunea Semenic au fost nealimentate cu energie electrică timp de câteva ore. La Tincova, com. Sacu, s-a asigurat alimentarea cu energie electrică cu ajutorul unui grup electrogen.
15 ianuarie – alunecare de teren în municipiul Reşiţa. Situaţia a fost gestionată şi remediată de către administraţia locală.
30 ianuarie - cod galben meteorologic (vânt); în municipiul Reşiţa s-au înregistrat o serie de evenimente: acoprişuri distruse, copaci şi stâlpi căzuţi, inclusiv autoturisme avariate. Vântul a produs pagube şi la Greoni, com. Grădinari, afectând acoperişul unei case. Drumul spre Staţiunea Semenic a fost închis din cauza viscolului. 15 localităţi, 2 cartiere ale Reşiţei (Câlnic şi Moniom), Staţiunea Muntele Mic şi zona Râul Alb au fost nealimentate cu energie electrică.
01 februarie – traficul feroviar pe ruta Reşiţa-Caransebeş a fost întrerupt din cauza unui copac căzut pe liniile de curent între Ezeriş şi Bănila. Un tren cu 10 călători a fost oprit controlat în gara Brebu.
11 februarie – o barjă încărcată cu îngrăşământ agricol este scufundată  în zona Moldova Nouă. Situaţia nu este rezolvată nici în prezent. Au fost făcute monitorizări privind gradul de afectare a mediului acvatic de către specialişti.
15 februarie – o navă a eşuat în zona Coronini din cauza vântului puternic. Situaţia a fost remediată de către echipaj fără să fie înregsitrate alte evenimente.
23 februarie – DN57 a fost blocat, între localităţile Berzasca şi Cozla, din cauză căderii de ebulment şi blocuri de stâncă; pentru detonarea acestora a fost solicitat sprijinul unei echipe pirotehnice din cadrul Unităţii Speciale de Intervenţie în Situaţii de Urgenţă Ciolpani, care a intervenit în luna august, după ce au fost întrunite cerinţele esenţiale.
24 mai – inundaţii Moldova Nouă, Oraviţa. Circulaţia rutieră pe DN 57 (Coronini, Nicolinţ, Pojejena) a fost îngreunată din cauza unei viituri formate pe versanţi.
21 iunie – incendiu care a cuprins 4 case în localitatea Verendin; printre factorii favorizanţi propagării incendiului a fost cantitatea mare de materiale combustibile şi tipul de construire a caselor, cu acoprişuri comune. Distanţa mare faţă de subunitatea de pompieri şi lipsa surselor de alimentare cu apă, fiind de asemenea factori de risc semnificativi.
07 septembrie – tren de marfă încărcat cu motorină a deraiat, la Valea Timişului, com. Buchin. 2 vagoane au fost răsturnate, determinâd scurgeri importante de combustibil.
15 octombrie – accident rutier, în municipiul Caransebeş, în care este implicat un autocar ce transport muncitori; în urma accidentului 26 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale.
22 noiembrie – accident rutier pe DN6, în apropiere de Băile Herculane în care din nou a fost implicat un autocar; 14 persoane au necesitat îngrijiri medicale; intervenţia a fost asigurată în cooperare cu servicii specializarte din judeţul Mehedinţi.
Activităţi de pregătire
În vederea pregătirii pentru situaţii de urgenţă au fost organizate şi desfăşurate o serie de activităţi aât pentru factorii de decizie de la nivel local, cât şi pentru cei judeţeni.
Astfel, în conformitate cu Planul anual de pregătire în domeniul situaţiilor pentru anul 2015, 97 de reprezentanţi ai administraţiei publice au fost planificaţi să participe la cursurile pregătire şi instruire organizate la nivelul centrelor de la Craiova şi Ciolpani, din care s-au prezentat 34. La nivel judeţean, au fost organizate astfel de activităţi de pregătire dedicate primarilor de comune. Din cei 59 planificaţi, au participat doar 35.  
Prin dispeceratul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „SEMENIC” Caraş-Severin s-au desfăşurat 9 antrenamente de înştiinţare /alarmare care au vizat 44 de primării. Prin aceste antrenamente se urmăreşte verificarea fluxului informaţional, modul de reacţie al autorităţilor, precum şi măsurile adoptate la situaţia de urgenţă dată.
Pentru pregătirea structurilor de intevenţie  şi a mebrilor CJSU au fost desfăşurate, în organizarea ISU „SEMENIC”, 4 exerciţii de cooperare cu forţe şi mijloace în teren având ca teme intervenţia în cazul producerii unui seism, la Reşiţa, incendiul de pădure, Borlova com. Turnu Ruieni, incendiu spaţiu comercial cu aglomerare de persoane la Moldova Nouă şi depozite rezerve de stat, Păltiniş.
Concluzii


În final, se poate spune că activitatea comitetului judeţean pentru situaţii de urgenţă s-a desfăşurat în condiţii bune, reuşindu-se gestionarea corectă a tuturor situaţiilor manifestate pe teritoriul judeţului nostru. Probleme au fost întâmpinate în relaţionarea cu unele comitete locale pentru situaţii de urgenţă, respectiv preşedinţii acestora, care în anumite sitaţii nu acordă atenţia cuvenită măsurilor şi acţiunilor de protecţie a comunităţilor. Lipsa mijloacelor de primă-intervenţie, lipsa surselor artificiale sau naturale de apă sunt factori care pot afecta în mod negativ gestionarea situaţiilor de urgenţă care se manifestă în mod frecvent. 

COMUNICAT DE PRESA

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu