Congresul internațional de Teologie cu tema Sensurile și importanța Sfintelor Taine ale Spovedaniei și Împărtășaniei în teologia, spiritualitatea și misiunea ortodoxă contemporană, organizat de Patriarhia Română în cooperare cu Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul a Universității din București și cu sprijinul generos al Secretariatului de Stat pentru Culte, reprezintă un eveniment semnificativ în cadrul manifestărilor prilejuite de Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii și al Sfintei Împărtășanii). Acest Congres, ca eveniment de cooperare academică și de comuniune spirituală, constituie o ocazie deosebită pentru ca ierarhi, preoți și profesori, specialiști din România și din alte țări să dea o mărturie edificatoare despre semnificația Sfintei Spovedanii și a Sfintei Euharistii în viața Bisericii și a misiunii ei în lumea de azi.
Prin structura programului pregătit, Congresul euharistic internațional nu se rezumă doar la dimensiunea academică, ci are și o semnificativă perspectivă pastorală. Prin prezenta ierarhilor și a preoților, ca păstori ai comunităților de credincioși, se poate evidenția și asuma mai bine caracterul pastoral al celor două Sfinte Taine, relaționarea lor cu Sfânta Liturghie, cu viață și cu misiunea Bisericii. Tema Congresului este relevantă și de mare actualitate pentru timpul prezent, întrucât, în fata puternicelor tendințe secularizante, a indiferentismului fată de cele sfinte, ne sunt prezentate, ca remedii vindecătoare, lumina de înviere și înnoire spirituală dobândită prin Pocăință și sfințirea vieții dobândită prin Euharistie, care este pregustare a păcii și bucuriei din Împărăția cerească a Preasfintei Treimi.
Îndemnul biblic și liturgic, Gustați și vedeți că bun este Domnul' (Psalmul 33, 8) este o chemare la cunoașterea sensului vieții ca relație de comuniune a omului cu Dumnezeu. De aceea, Biserica ne cheamă la schimbarea și înnoirea vieții prin Taina Sfintei Spovedanii și la comuniune de iubire eternă cu Hristos Cel răstignit și înviat, încă din timpul vieții pământești. În acest sens, Hristos Domnul ne îndeamnă, zicând:, Lucrați nu pentru mâncarea cea pieritoare, ci pentru mâncarea ce rămâne spre viața veșnică și pe care o va da vouă Fiul Omului, căci pe El L-a pecetluit Dumnezeu-Tatăl (...).
Eu sunt Pâinea cea vie, Care S-a pogorât din cer. Cine mănâncă din Pâinea aceasta viu va fi în veci. Iar Pâinea pe care Eu o voi da pentru viața lumii este trupul Meu' (Ioan 6, 27; 50-51).
În timp ce lumea secularizată de azi nu se mai roagă lui Dumnezeu și este dominată de un spirit de nemulțumire, Euharistia Bisericii, că Taină a recunoștinței față de Dumnezeu Creatorul și Mântuitorul lumii, ne oferă pace sfântă și bucurie profundă izvorâte din rugăciune smerită și fierbinte. Din păcate, omul secularizat a pierdut pacea și bucuria sufletului tocmai pentru că a pierdut practica rugăciunii ca respirație a sufletului în prezenta harică a iubirii milostive a lui Dumnezeu.
Este semnificativ faptul că venirea lui Hristos pe pământ ca om începe cu vestirea bucuriei:, Iată, vă binevestesc vouă bucurie mare, care va fi pentru tot poporul' (Luca 2, 10), iar înălțarea Sa la cer se încheie cu bucuria binecuvântării lui Hristos dăruită ucenicilor Săi și prin ei Bisericii Sale întregi:, Iar ei, închinându-se Lui, s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare' (Luca 24, 52). Însă, această bucurie nu poate fi definită și analizată în mod discursiv, ci împărtășita în comuniunea de viața a Bisericii lui Hristos care trăiește din prezența Sa harică în comunitatea eclesială aflată în rugăciune (cf. Matei 28, 20).
Din acest motiv, trebuie să depășim o raportare individualistă fată de Taina Spovedaniei și fată de Taina Euharistiei, redescoperind dimensiunea eclesială a lor ca izvoare de bucurie, de sfințire și de creștere spirituală a comunității eclesiale în comuniune. Prin Liturghia Euharistică noi oferim creația (lumea) și pe noi înșine lui Dumnezeu ca răspuns al nostru la iubirea lui Dumnezeu Creatorul, Mântuitorul și Sfințitorul lumii. Mulțumim Preasfintei Treimi pentru că iubirea Ei smerită și milostivă s-a descoperit lumii prin iubirea lui Iisus Hristos Cel răstignit, înviat și înălțat la cer. De aceea, în rugăciunea de pregătire pentru împărtășirea cu Trupul și Sângele lui Hristos, rostim:, Ție, Stăpâne, Iubitorule de oameni, Îți încredințăm toată viața noastră și nădejdea noastră'.
Întrucât în Sfânta Euharistie Hristos Se dăruiește nouă în stare de sfințenie și iubire jertfelnică, trebuie și noi să ne apropiem de Sfânta Euharistie într-o stare de iubire smerită și jertfelnică, adică în stare de post și de curățire sufletească și trupească. De aceea, într-o rugăciune pregătitoare, cerem:, Mintea și sufletul, inima și trupul, sfinșeste-mi-le, Mântuitorule, și mă învrednicește fără de osândă, Stăpâne, să mă apropii de înfricoșătoarele Tale Taine'. Scopul împărtășirii cu Trupul și Sângele Mântuitorului este sfințirea sufletului și a trupului și dobândirea mântuirii, adică iertarea păcatelor și viață de veci.
În acest sens, împărtășirea euharistică ne dăruiește putere pentru a răstigni egoismul și orgoliul din noi și a cultiva o iubire smerită și milostivă, exprimată prin rugăciune și prin fapte bune. În acest sens, Părintele Dumitru Stăniloae spune: 'Trupul și Sângele lui Hristos ne-au umplut și pe noi de lumină. Prin ele am văzut lumina, am văzut jertfa iubirii până la capăt trăită de Fiul lui Dumnezeu pentru noi prin trup și am simțit-o în noi înșine. Am văzut că sensul vieții și plinătatea ei stau în jertfa din iubire a Fiului lui Dumnezeu pentru noi, ca să rodească în jertfa noastră, din iubire pentru alții. Jertfa lui Dumnezeu Cel întrupat ne deschide și nouă urcușul spre desăvârșirea noastră în Dumnezeu prin jertfă, o dată ce prin ea a coborât El la noi și a desăvârșit umanitatea noastră asumată de El... Trăim viața sensibilă trăită de El în trupul Lui, ca a noastră. Nu mai avem în noi un duh pământesc, ci Duhul ceresc al lui Hristos. De aceea înțelegem, vedem, simțim Lumina cea adevărată, una cu Viața eternă' (Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Spiritualitate și comuniune în Liturghia ortodoxă, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2004, pp. 610-611).
În încheiere, apreciem în mod deosebit manifestarea academică și duhovnicească organizată în aceste zile la București prin Congresul internațional de Teologie dedicat Euharistiei și Spovedaniei ca izvoare ale înnoirii vieții spirituale azi.
În acest sens, felicităm călduros pe organizatori și binecuvântăm pe distinșii oratori invitați din țară și din străinătate, precum și pe toți participanții la lucrările acestui congres, cu speranța că va fi un moment de bucurie și comuniune fraternă în iubirea lui Hristos.
P DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
BIROUL DE PRESĂ AL PATRIARHIEI ROMÂNE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu