Asociaţia Alburnus Maior şi reţeaua
Mining Watch România îşi exprimă profunda îngrijorare faţă de declaraţia dvs.: "Am
convenit, de principiu, ca România şi Canada să identifice modalităţi prin care
pot schimba informaţii pe tema procedurilor de evaluare a impactului de mediu,
în cazul proiectelor miniere de mare capacitate"[1].Aceste acorduri bilaterale între
autorităţile de mediu române şi canadiene vin în contextul în care România
desfăşoară proceduri de avizare pentru trei proiecte de minerit deţinute de
companii canadiene: Certej, Băiţa Crăciuneşti şi Roşia Montană. Fiecare dintre
aceste proiecte parcurge o procedură de evaluare a impactului de mediu, iar în
unele cazuri procedura este contestată de societatea civilă în instanță:
- Certej: Pentru acordul de mediu eliberat în iulie
2012, MMSC a cerut anularea sa în instanţă ca mai apoi să renunţe la
proces în 2013; în noiembrie anul trecut APM Hunedoara a decis revizuirea
acordului, decizie ce este atacată în instanţă de membrii reţelei Mining
Watch România[2].
- Băiţa Crăciuneşti: Pe 7 iulie 2014 APM Hunedora a
emis decizia prin care proiectul minier se supune evaluării impactului de
mediu şi decide evaluarea adecvată, deşi proiectul minier este situat
integral într-un sit Natura 2000[3].
- Roşia Montană: Evalurea impactului de mediu a
început în 2004 şi nu a fost finalizată nici până în prezent. Întreaga
procedură a fost marcată de controverse, în toate etapele sale[4].
Raphael Girard, ambasadorul Canadiei
în România afirma în 2005 despre proiectul de la Roșia Montană, la o prezentare
pentru investitorii Gabriel Resources: ”Guvernul Canadian susţine cu toate
forţele proiectul şi, în plus faţă de asta, ambasadele Canadei la Bruxelles şi
Budapesta fac lobby şi tot ce e necesar să ajute ca proiectul să se întâmple”[5]. Au urmat şi alte acţiuni de
lobby ale oficialilor canadieni în sprijinul companiilor miniere cu interese în
România. Printre acestea se numără și corespondența dintre fostul ambasador
Raphael Girard și alți oficiali canadieni din 2006. Email-urile consemnează
temerile acestuia că tensiunile politice de la acea vreme din România ar fi
putut încetini aprobarea proiectului de la Roșia Montană. În corespondență au
fost folosite sintagme precum: ”ne-ar împinge înapoi” şi ar crea necesitatea
”de a educa/pregăti un întreg grup nou de funcţionari publici şi persoane
politice”, ”Rezultatul ar fi că am pierde un timp foarte valoros”, afirmații
prezentate de către Girard ca aparținând lui Alan Hill, fost director general
al Roșia Montană Gold Corporation.
Nu mai departe de martie 2013, presa
semnala că “Ambasada Canadei urmăreşte îndeaproape evoluţia proiectelor miniere
de la Certej şi Roşia Montană”[6]. Participând la un seminar pe tema
‘mineritului responsabil’, Philippe Beaulne, actualul ambasador canadian, a
declarat că „suntem în permanent contact cu investitorii noştri şi acest
impas sperăm să fie rezolvat în viitorul apropiat”, referindu-se la
proiectul minier Certej.
Deși ministrul canadian Leona
Aglukkaq a declarat că, în domeniul minier, Canada derulează proceduri complexe
de evaluare, exprimându-şi deschiderea pentru un “schimb bilateral de
experienţă la nivelul agenţiilor de mediu”, peste 50 de asociații[7]canadiene afirmă contrariul. Mai
mult, acestea au derulat în perioada 2012-2013 o campanie de informare
intitulată Save Canada's Environmental Laws[8] prin
care explică efectele negative ale dereglementării în ceea ce privește
procedura acordului de mediu[9].
Guvernul canadian a trecut la
dereglementarea sistematică a legislaţiei de mediu. În 2012, organizaţiile de
protecţia mediului au acuzat atacul fără precedent asupra naturii şi a
democraţiei, prin adoptarea unui pachet de legi ce a condus la abrogarea şi
slăbirea a numeroase legi de profil[10]. Noile legi adoptate duceau,
printre altele, la slăbirea protecţiei habitatelor de peşte şi a regimului de
protecţie a peste 99% din lacurile şi râurile din Canada pentru a face loc
proiectelor industriei extractive. Mai mult, legea privind evaluarea imapctului
de mediu a fost aborgată, o nouă lege ce prevedea standarde de mediu mult
diminuate, fiind adoptată. În acest mod, peste 3000 de proceduri de evaluare a
impactului de mediu, ce se aflau în derulare, au fost stopate şi în consecinţă
consultarea populaţiei locale a fost oprită. Dereglementarea a continuat şi în
2013, când s-a oprit solicitarea realizării evalurării de mediu în cazul unor
proiecte de exploatare a nisipurilor petroliere[11].
Dereglementarea a fost contestată și
de organizţiile populaţiilor indigene (first nations) acestea adresând
prim-ministrului canadian o scrisoare deschisă[12] în care afirmau că noile
modificări legislative demonstrează în continuare un model de neglijenţă din
partea guvernului federal, care pune siguranţa şi sănătatea canadienilor în
pericol pe termen lung[13]. Liderul grupurilor indigene,
Stewart Phillip, s-a arătat îngrozit de măsurile luate de guvern: "Legea C-38 a eviscerat complet
procedura acordului de mediu. A mers chiar într-atât de parte încât să reducă
responsabilitatea federală de la 3300 de râuri, lacuri, şi pâraie la mai puţin
de 100” .
Având în vedere faptul că există dovezi
concrete că în trecut reprezentanți ai statului canadian s-au implicat direct
în sprijinirea investițiilor companiilor miniere canadiene în țara noastră,
considerăm, domnule ministru, că aveți o responsabilitate sporită privind
gestionarea viitorului mecanism de schimb de informații. Prin urmare facem un
apel la dvs. să oferiți garanțiile necesare publicului din România că acest
mecanism nu va fi unul de lobby din partea oficialilor statului canadian în
favoarea companiile miniere prezente în România. Mai mult, solicităm un schimb
obiectiv și tehnic de informații, menit să ducă la îmbunătățirea deciziilor de
mediu care vor fi adoptate de autoritățile române referitor la proiectele
miniere de mare anvergură și la îmbunătățirea cadrului general privind
evaluarea impactului asupra mediului în România. Plecând de la aceste deziderate,
și în spiritul transparenței ce guvernează activitatea oricărei autorități
publice, locale sau centrale, vă solicităm:
- Aducerea la cunoștința publicului cât
mai curând posibil, a informațiilor privind mecanismul convenit. Iar în
momentul când acesta va fi definitiv agreat să comunicați public care vor fi
autoritățile responsabile, la ce nivel de reprezentare vor fi purtate
discuțiile bilaterale și care sunt obiectivele concrete ale schimburilor de
informații;
- Întocmirea unui registru public în
care orice persoană interesată să poată consulta agenda discuțiilor și minutele
întâlnirilor care au avut loc;
- Crearea pentru publicul din România a
unor posibilități rezonabile de a se informa, prin proprii reprezentanți,
privind discuțiile purtate în cadrul acestui mecanism, în sensul posibilității
acreditării cu titlu de observatori a unor reprezentanți ai ONG-urilor din
România cu activitate în domeniul protecției mediului.
Cu respect,
Eugen David
Președinte Alburnus Maior
Dan Mercea
Rețeaua Mining Watch România
Președinte Alburnus Maior
Dan Mercea
Rețeaua Mining Watch România
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu