Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



joi, 18 iunie 2015

SCRISOARE DESCHISĂ:Vă place să vă numiți aleșii neamului, dar ați cam uitat de NEAM

Zilele trecute, țara a primit încă o dovadă că unele dintre cele mai mari nedreptăți se fac cu legea în brațe. La fel s-a întâmplat și când, dumneavoastră, aleșii neamului, v-ați rupt de ceea ce înseamnă principiul contributivității și ați hotărât să vă oferiți pensii mai mari chiar și cu 4600 de lei, echivalentul a 11 pensii minime.

Am asistat la unul dintre cele mai murdare conflicte de interese girat, din păcate, de legislație, acela ca un grup de oameni să-și voteze singuri suplimente la pensii din bani publici. Dacă nu vă îngrijorați de ceea ce vor spune cei aproape 400 de mii de români care trăiesc din pensia minimă, poate vă îngrijorați de viitorul copiilor noștri.

Nu supun dezbaterii legalitatea, dar lipsa de moralitate de care dă dovadă parlamentul nu este demnă de o societate sănătoasă. Nu, în contextul în care un asistent universitar are salariul de 1050 de lei, când sute de mii de angajați din învățământ trăiesc la limita sărăciei. Să nu mai vorbim despre medici și multe alte categorii sociale și profesionale. Dacă acum numai ei știu cum se descurcă, mă întreb ce vor face acești oameni la final de carieră, cine le va plăti lor pensia? COPIII NOȘTRI, acei copii în care refuzați să investiți. Refuzul de a investi în educație le încetinește dezvoltarea, le limitează capacitățile, astfel că nu faceți decât să propagați sărăcia de la o generație la alta. Presupun că este greu pentru o mână de „aleși” să vadă acest risc, în confortul unor indemnizații de mii de lei.

Din punct de vedere macroeconomic, cea mai sănătoasă investiție pe care o putem face este în educație. Avem nevoie de specialiști ancorați în cerințele pieței, cu competențe pe ceea ce economia solicită și are nevoie. Este greu să vorbim despre echilibre macroeconomice când încă avem un sistem de învățământ încremenit într-un buget de asistență socială. Ultimele analize economice arată că deficitul bugetului de pensii publice s-a ridicat la 3,56 miliarde de lei după primele două luni din 2015, cu peste 1 mld. lei mai mare decât în primele două luni ale anului trecut. Discrepanțele între cei care cotizează la bugetul de pensii și numărul celor care ies din câmpul muncii se accentuează, iar una dintre cele mai sigure soluții pentru echilibrarea balanței este să se investească în educația tinerilor, astfel ca ei să devină mult mai productivi, salariile să crească, iar contribuția la pensii să fie cu atât mai consistentă.

Vă place să vă numiți aleșii neamului, dar ați cam uitat de NEAM. Dați tuturor șansa la pensii mai mari, investiți în educația copiilor!

Rectorul Universității de Vest din Timișoara


Prof. univ. dr. Marilen Gabriel Pirtea
 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu