Astfel, începând cu 1 aprilie 2015, Ministerul Sănătăţii va derula şi finanţa 15 programe naționale cu impact major asupra sănătății publice, după cum urmează:
1) Programul naţional de imunizare;
2) Programul național de supraveghere şi control al bolilor transmisibile prioritare;
3) Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control ale infecţiei HIV;
4) Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei;
5) Programul naţional de supraveghere şi control al infecţiilor nosocomiale şi monitorizare a utilizării antibioticelor şi a antibioticorezistenţei;
6) Programul naţional de monitorizare a factorilor determinanţi din mediul de viaţă şi muncă;
7) Programul naţional de securitate transfuzională;
8) Programul naţional de depistare precoce activă a cancerului prin screenig organizat;
9) Programul naţional de sănătate mintală şi profilaxie în patologia psihiatrică;
10) Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine umană;
11) Programul naţional de boli endocrine;
12) Programul naţional de tratament dietetic pentru boli rare;
13) Programul naţional de management al registrelor naţionale;
14) Programul naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate;
15) Programul naţional de sănătate a femeii şi copilului.
Programele naţionale de sănătate publică se finanţează de la bugetul Ministerului Sănătăţii, din bugetul de stat şi din venituri proprii, precum şi din alte surse, inclusiv din donaţii şi sponsorizări, în condiţiile legii.
Sumele alocate programelor naţionale de sănătate sunt cuprinse în bugetul Ministerului Sănătăţii, aprobat anual prin legea bugetului de stat.
De asemenea, Casa Națională de Asigurări de Sănătate va derula și finanța 14 programe naționale de sănătate curative, după cum urmează:
1) Programul naţional de boli cardiovasculare;
2) Programul național de oncologie;
3) Programul naţional de tratament al surdităţii prin proteze auditive implantabile (implant cohlear şi proteze auditive)
4) Programul național de diabet zaharat;
5) Programul național de tratament al bolilor neurologice;
6) Programul naţional de tratament al hemofiliei şi talasemiei;
7) Programul naţional de tratament pentru boli rare;
8) Programul naţional de sănătate mintală;
9) Programul naţional de boli endocrine;
10) Programul naţional de ortopedie;
11) Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule de origine uman;
12) Programul naţional de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică;
13) Programul naţional de terapie intensivă a insuficienţei hepatice;
14) Programul naţional de diagnostic şi tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanţă.
Programele naţionale de sănătate curative se finanţează de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, precum şi din alte surse, inclusiv din donaţii şi sponsorizări, în condiţiile legii.
În implementarea programelor naționale de sănătate în perioada 2015 și 2016 sunt o serie de elemente de noutate între care menționăm:
- inițierea derulării, începând cu 01.05.2015, a unui Subprogram de radioterapie a bolnavilor cu afecţiuni oncologice, parte integrantă a Programului național de oncologie. Subprogramul va beneficia de alocarea unui buget distinct, fapt ce va permite o mai mare predictibilitate și adaptare la nevoile reale ale pacientului oncologic;
- includerea în cadrul Programului național de ortopedie a unui obiectiv nou destinat tratamentului instabilităților articulare cronice prin implanturi de fixare, care să permită amânarea perioadei de implantare a unei endoproteze, respectiv a unei endoproteze de revizie;
- cuprinderea în cadrul Programului național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță a unui obiectiv nou destinat tratamentului de stimulare cerebrală profundă la bolnavii cu distonii generalizate sau distonii focale/segmentare rezistente la terapia cu toxină botulinică.
- reluarea efectuării procedurilor de fertilizare in vitro şi embriotransfer şi asigurarea finanţării acestuia din bugetul Programului național de transplant de organe, țesuturi și celule de origine umană. Acest subprogram este destinat cuplurilor afectate de disfuncții ale sistemului reproductiv și care au nevoie de tratamente pentru a avea copii;
- inițierea unor Subprograme pilot destinate depistării precoce active a cancerului colo–rectal și a cancerului de sân, după aprobarea Planului Naţional de Control al Cancerului.
- vaccinările cuprinse în calendarul național de vaccinare, precum și a vaccinării la grupele la risc, vor fi asigurate exclusiv de către medicii de familie. Acestă decizie este justificată de faptul că vaccinarea prin campanie școlară prezintă dezavantaje cauzate de lipsa cabinetelor de medicină școlară, dificultățile în urmărirea antecedentelor vaccinale ale copiilor, existența unor copii neșcolarizați, existența, în cadrul aceleași clase, a copiilor cu ani de naștere diferiți, repetenți, veniți prin transfer din alte unități de învățământ.
Informații suplimentare:
Programele naționale de sănătate se adresează unor probleme de sănătate publică deosebit de importante din mai multe considerente, între care menționăm:
a) potențialul de transmisibilitate al patologiei (tuberculoză, HIV/SIDA);
b) numărul mare de persoane afectate (tuberculoză, cancere, diabet zaharat);
c) complexitatea patologiei, care afectează major supraviețuirea și/sau calitatea vieții persoanelor (cancere, boli neurologice, boli rare);
d) costurile crescute ale diagnosticului și tratamentului, costuri pe care persoanele nu și le-ar permite, în lipsa programelor naționale de sănătate (cancere, boli rare).
Mai mult, programele naționale de sănătate publică se adresează în egală măsură persoanelor asigurate și neasigurate, permițând astfel controlul adecvat al problemelor de sănătate publică pentru care sunt concepute și accesul echitabil la servicii de sănătate imperios necesare, inclusiv la servicii de prevenție primară și secundară.
Implementarea programelor naționale de sănătate are ca deziderat pe termen lung diminuarea diferențelor în ceea ce privește starea de sănătate între populația României și cea a UE, precum și între grupuri defavorizate și situația medie națională.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu