Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



duminică, 15 martie 2015

Excedentul comercial al schimburilor de produse agroalimentare din anul 2014 a fost de 514,3 mil. euro

 Excedentul comercial al schimburilor de produse agroalimentare din anul 2014 a fost de 514,3 mil. euro, în creştere cu 58,3% comparativ cu soldul pozitiv de 324,9 mil. euro înregistrat în anul 2013. România a exportat în 2014 produse agroalimentare în valoare totală de 5.409,6 mil. euro, cu 311,5 mil. euro mai mult faţă de anul precedent (+6,1%), în timp ce importurile, în sumă de 4.895,3 mil. euro, au crescut în ritm mai lent, depăşind cu 2,6% valoarea din anul 2013.

”Dacă anul 2013 a fost primul din ultimii 20 de ani cu balanța comercială pozitivă pentru schimburile de produse agroalimentare, iată că anul 2014 ne aduce cel mai bun rezultat din punct de vedere al excedentului comercial, pentru aceasta perioadă, respectiv de 514,3 milioane euro”, a declarat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Raportat la anul precedent, valoarea livrărilor intracomunitare de produse agroalimentare din 2014 s-a majorat cu 10,7%, în timp ce exporturile către ţările terţe au scăzut cu 0,3%. Achiziţiile din statele membre UE au crescut cu 3,2% iar cele din ţări terţe s-au menţinut la acelaşi nivel ca în 2013.
Principalele produse agroalimentare exportate în 2014 au fost: grâu (aproape 5,0 mil. tone pentru 959,4 mil. euro), porumb (3,7 mil. tone / 755,1 mil. euro), ţigarete, seminţe şi ulei de floarea-soarelui, seminţe de rapiţă, orz, animale vii din specia ovine sau caprine, carne de pasăre precum şi animale vii din specia bovine.
Comparativ cu încasările obţinute în 2013, volumele majorate exportate de ţigarete şi seminţe de rapiţă au adus un plus de 193,1 mil. euro (total 699,1 mil. euro) şi, respectiv, 145,7 mil. euro (total 338,3 mil. euro). Exportul de nuci a performat şi în 2014: în condiţiile creşterii cu 22,8% a cantităţii livrate precum şi a preţului unitar, încasările au crescut cu 55,6% faţă de anul 2013, la 60,4 mil. euro.
Carnea de porc, şroturile de soia, produsele de brutărie-patiserie, diferitele preparate alimentare şi ciocolata s-au situat pe primele locuri în structura importurilor agroalimentare din 2014, după ponderea valorică în total import. Față de anul 2013, facturile au fost mai mari în principal la tutun brut (total 162,4 mil. euro, reprezentând o creştere cu 27,9%), carne de pasăre (146,1 mil. euro, +19,2%), ciocolată (163,6 mil. euro, +16,3%) şi carne de porc (286,1 mil. euro, +6,5%).
Zahărul, produs care se situa în mod tradiţional pe primul sau al doilea loc în topul importurilor alături de carnea de porc, a marcat o scădere semnificativă a importurilor (mai puţin cu 47,9 mii tone, respectiv 60,8 mil. euro), sub presiunea cantităţilor de zahăr din sfeclă produse suplimentar în 2014, acesta clasându-se pe locul 10 în top importuri, după cafea. Valori în scădere ale importurilor s-au mai înregistrat la: grâu (-6,8 mil. euro), ţigarete (-29,8 mil. euro), lapte şi smântână (-8,3 mil. euro), ape minerale care conţin zahăr şi seminţe de floarea-soarelui.
Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerţul agricol al României în anul 2014: livrările de produse agroalimentare către această destinaţie au avut o pondere valorică de 61,0% (58,4% în 2013), iar achiziţiile din statele membre UE au deţinut o pondere de 81,4% (80,9% în 2013).
COMUNICAT DE PRESA

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu