Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



joi, 27 noiembrie 2014

Două treimi dintre copiii victime ale fenomenului bullying nu cer ajutorul părinților

  
STUDIU: Două treimi dintre copiii victime ale fenomenului bullying nu cer ajutorul părinților
București, 27 noiembrie 2014. Aproape jumătate dintre copiii din România - 46% - au fost la un moment sau altul victime ale bullying-ului, 53% dintre aceștia fiind fete și 47% băieți. Datele au fost extrase din studiul “Fenomenul bullying în unitățile de învățământ” - primul de acest tip din România - realizat de Asociația Telefonul Copilului în cadrul proiectului ,,Bullying – de la hărțuirea verbală la hărțuirea fizică în rândul copiilor”, finanţat de OMV Petrom în cadrul competiţiei de proiecte „Idei din Ţara lui Andrei”.  

Asociația Telefonul Copilului a realizat studiul “Fenomenul bullying în unitățile de învățământ” – care include răspunsurile a 2000 de copii din 20 de unități de învățământ cu privire la acest fenomen. Categoriile de vârstă ale respondenților au fost: 7 – 9 ani (6,17%), 10 – 12 ani (16,58%), 13 – 15 ani (38,08%), 16 – 19 ani (39,18%).

Bullying este o formă de abuz aparte care se manifestă printr-un comportament agresiv, intenționat, repetat asupra aceluiași copil, iar în relațiile interpersonale se caracterizează prin dezechilibru de forțe.

Este alarmant faptul că mai mult de jumătate dintre copiii chestionați (51,45%) au răspuns că școala “NU” ia fenomenul bullying în serios, fapt identificat și în situațiile înregistrate la Telefonul Copilului 116 111. S-a observat și că elevii nu sunt obișnuiți cu acțiuni de prevenire / de informare cu privire la acest fenomen, ei nefăcând distincția între prevenire și sancțiune. Copiii au admis că sancțiunile au caracter temporar, însă nu rezolvă problemele pe termen lung. Mai mult decât atât, doar 2,15% dintre respondenți au considerat importantă prezența consilierului școlar ca resursă de prevenire; așadar, rolul consilierului școlar nu este cunoscut în rândul elevilor sau este diminuat. Activitățile de prevenire realizate de specialiștii Asociației Telefonul Copilului au fost menționate de un procentaj de 52,15% drept singurele activități de acest tip care au avut loc în unitățile de învățământ din care proveneau copiii chestionați. În consecință, apreciem drept vitală coagularea tuturor factorilor de decizie în vederea implementării în toate unitățile de învățământ din România a unui program eficient și continuu de prevenire a fenomenului bullying. Fiecare copil are dreptul să se simtă în siguranță, oriunde s-ar afla”, a declarat Cătălina Florea, Director Executiv, Asociația Telefonul Copilului; Task Force Representative – Europa, Child Helpline International

Conform studiului, două treimi dintre copii își doresc să beneficieze de sprijinul părinților într-o situație de bullying. Același procentaj dintre respondenți, însă, nu ar apela la părinți pentru a le solicita sprijinul într-o situație de bullying, iar un număr similar dintre victime au declarat că părinții lor nu cunosc situația cu care ei se confruntă. Copiii spun că nu ar mărturisi părinților despre situația în care se află deoarece le este rușine, se tem de răzbunarea agresorilor, nu cred că adulții îi pot ajuta, nu vor să fie etichetați ca trădători sau le este teamă de reacția părinților. Trei sferturi dintre respondenți spun că ar răspunde prin agresiune unei situații de tip bullying. 

Rezultatele studiului arată cifre îngrijorătoare deoarece exprimă efectele negative ale acestui fenomen asupra relațiilor interpersonale ale copiilor:

-     72,14% dintre respondenți – victime ale fenomenului bullying- s-au confruntat cu comportament de tip bullying indirectcaracterizat prin vorbe / comentarii urâte, neadevărate despre ei, familie, statut social sau etnie, 59,42% au primit porecle, 47,34% au fost ignorați / lăsați în afara grupului, 43,32% au primit lovituri, palme, îmbrânceli, iar 32,29% au fost amenințati;

-  75,08% dintre respondenți – victime ale fenomenului bullying -  au confirmat prezența/ existența martorului în situația de bullying în care s-au aflat;

-    53% dintre respondenti, în calitate de martori, au încercat să ajute un alt copil – victimă a fenomenului bullying, în timp ce 14% nu au intervenit, 13% au spus profesorilor și 11% s-au temut să intervină;

-    76,49% dintre respondenți – victime ale fenomenului bullying - au experimentat stări negative în timpul acțiunilor de bullying precum: furia, tristețea, singurătatea, rușinea, iar 22,06% dintre respondenți au fost indiferenți sau chiar s-au distrat pe seama atitudinii celorlalți;

-       49,84% dintre respondenți – victime ale fenomenului bullying - au fost agresați “de un singur copil”, în timp ce 47,24% au fost agresați “de un grup de copii” analizând categoriile de gen, s-a observat că băieții au fost agresați de “un grup” în procentaj cu 20% mai mare față de fete, însă, nu același lucru putem spune despre “agresorul unic”, care a expus abuzului mai mult fetele;

-      50,56% dintre respondenți au fost victime de câteva ori pe an, 17,23% în fiecare săptămână, 13,20% în fiecare zi, 11,92% în fiecare lună;

-       57,65% dintre respondenți au confirmat că acțiunea de bullying a avut loc în sala de clasă, 33,17% pe coridor, 32,53% în curtea unității de învățământ, 29,31% în apropierea unității de învățământ, 29,15% în mediul online, 20,77% pe terenul de sport, 14,17% pe telefonul mobil prin mesaje de tip SMS și 10,15% în grupul sanitar din unitatea de învățământ;

-     51,80% dintre elevi au răspuns că au fost victime ale fenomenului bullying în mediul online (rețele de socializare, e-mail) și prin mesaje de tip SMS pe telefonul mobil;

-      52,20% dintre agresorii în mediul online și prin mesaje de tip SMS este format din: coleg / ă (27,35%) și un grup de colegi / colege (24,85%); 19,45% dintre respondenți au spus că agresorii au fost cunoștințe, 17,75% persoane necunoscute, iar 10,60% s-au abținut.
Cei 2000 de copii care au participat la studiu au beneficiat de activități educative din partea asistenților sociali și psihologilor Asociației Telefonul Copilului (http://www.telefonulcopilului.ro/galerie-foto-stop-bullying) și au primit câte un ghid educativ, realizat de specialiștii organizației. De asemenea, cadrelor didactice participante le-a fost înmânat câte un ghid suport pentru orele de dirigenție, respectiv educație civică. Ghidurile educaționale elaborate de Asociația Telefonul Copilului pentru prevenirea și combaterea fenomenului bullying pot fi accesate aici: http://www.telefonulcopilului.ro/stop-bullying  
Mulțumim tuturor reprezentanţilor mass media pentru interesul și sprijinul acordat în vederea asigurării vizibilității proiectului,,Bullying – de la hărțuirea verbală la hărțuirea fizică în rândul copiilor” atât prin reportajele dedicate, cât și prin difuzarea celor 3 spoturi video care însoțesc Campania de conștientizare și prevenire a fenomenului: STOP BULLYING - DANS: http://youtu.be/TdVbDWqf1wY ; STOP BULLYING - HIGH FIVE!: http://youtu.be/ppCWhbtxQ0Y ; STOP BULLYING - SMS: http://youtu.be/zZQIyeyCf_U

116 111 este linia europeană de asistenţă pentru copii, gestionată în România de Asociaţia Telefonul Copilului şi Telekom Romania. Apelul către 116 111 este oferit gratuit de Telekom Romania.
                               ………………………………………………………………….

Asociaţia Telefonul Copilului Cu o experienţă de 12 ani în domeniul protecţiei drepturilor copilului şi ale familiei, Asociaţia Telefonul Copilului este singura organizaţie neguvernamentală, non-profit, din România, care pune la dispoziţia copiilor şi părinţilor o linie telefonică de asistenţă la nivel naţional. 7 zile din 7, între orele 08.00-00.00, Asociaţia Telefonul Copilului răspunde apelurilor copiilor şi părinţilor la 116 111, număr armonizat european. În perioada 21 noiembrie 2001 – 31 octombrie 2014, un număr total de 2.046.981 de apeluri a fost înregistrat de Asociaţia Telefonul Copilului, iar dintre acestea au fost identificate 50.025 de cazuri care au necesitat intervenţia instituţiilor abilitate. Apelul este oferit gratuit de Telekom Romania.Pentru informaţii detaliate legate de Asociaţia Telefonul Copilului şi activitatea acesteia, vă rugăm să ne contactaţi la numerele de telefon: 021 411 23 44 / 0740 111 468, adresa de e-mail telefonulcopilului@telefonulcopilului.rosau să accesaţi website-ul organizaţiei noastre www.telefonulcopilului.ro 


COMUNICAT DE PRESĂ

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu