Evenimentul, organizat de Comisia pentru Sănătate Publică din Senatul României și Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, a reunit importanți diabetologi, experți în politici de sănătate, reprezentanți ai Ministerului Sănătății, precum și decidenți politici. Cu toții au analizat situația actuală a diabetului în România, evidențiind aspectele prioritare care necesită intervenție rapidă, precum și posibilele soluții pentru îmbunătățirea sistemului de îngrijire a românilor cu diabet zaharat.
'Diabetul zaharat este una dintre cele mai importante provocări ale secolului XXI și trebuie tratată ca o problemă de sănătate publică prioritară. Este o boală cronică netransmisibilă, incurabilă, în creștere și costisitoare. Este principala cauză de orbire, de insuficiență renală, atac vascular cerebral, infarct de miocard acut, neuropatie diabetică și picior diabetic. Vorbim de complicații debilitante, care provoacă anual milioane de decese. Este momentul să acționăm cu mai multă implicare decât până acum pentru a preveni diabetul și pentru a controla mult mai bine boala, prevenind în acest fel complicațiile asociate', a declarat prof. Univ. Dr. Maria Moța, președintele Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.
Reprezentanții Comisiei pentru Sănătate Publică din Senatul României au fost de acord că sunt necesare măsuri urgente pentru reducerea cazurilor de diabet. 'Cheltuielile statului în terapia persoanelor cu diabet vor deveni din ce în ce mai greu de suportat și de aceea consider că intensificarea măsurilor de prevenție trebuie să reprezinte principalul efort în lupta împotriva diabetului. Știm că diabetul nu se vindecă, știm că boala odată apărută progresează inexorabil și trebuie tratată toată viața. Mai știm că afecțiunea duce la complicații mult mai grave și mai costisitoare decât ea însăși. Mai trebuie spus că specialiștii nu pot lupta singuri împotriva bolii și că pot conta pe tot sprijinul nostru', a declarat prof. Univ. Dr. Florian Popa, vicepreședintele Comisiei pentru Sănătate Publică din Senatul României.
În opinia secretarului Comisiei pentru Sănătate Publică din Senatul României, prof. Univ. Dr. Florian Bodog, sunt necesare mai mult ca oricând politici de sănătate publică, pentru prevenirea și controlul diabetului: 'Cred că este important faptul că oamenii politici și medicii și-au dat mâna pentru a controla, pentru a aduce politici mai bune în acest domeniu. Mai cred că este foarte important să fac acest apel, apel pe care îl fac la fiecare întâlnire a noastră, de a genera politici de sănătate, de prevenție, politici care să limiteze această boală și alte boli cronice care sunt în legătură directă cu diabetul'.
Prezent la dezbatere, secretarul de stat în Ministerul Sănătății, prof. Univ. Dr. Dorel Săndesc, a punctat necesitatea abordării pluridisciplinare a diabetului în realizarea unui management cât mai eficient al acestei afecțiuni. 'Abordarea diabetului nu poate fi decât o abordare multidisciplinară, un proiect în care trebuie implicați în primul rând specialiștii, administrația, dar și societatea. Trebuie să recunoaștem că în ultima vreme s-au făcut eforturi remarcabile în domeniul diabetului și acestea se datorează în mare măsură profesioniștilor din domeniu. Cu toate acestea, situația este critică, iar acest lucru constituie un motiv în plus că trebuie să acționăm', a explicat prof. Univ. Dr. Dorel Săndesc, adăugând că 'sunt foarte multe lucruri de făcut care necesită bani, dar că de asemenea se pot face multe lucruri importante fără o investiție financiară considerabilă'.
O posibilă măsură pentru minimalizarea impactului diabetului și reducerea sau întârzierea complicațiilor asociate ar fi, în opinia prof. Univ. Dr. Vasile Cepoi, președintele Comisiei de Acreditare a Spitalelor, identificarea la timp a efectelor biologice determinate de factorii de risc: 'Persoanele aflate la risc de a dezvolta diabet trebuie atent monitorizate, lucru ce la noi se face prea puțin. Astfel, medicul de familie, care trebuie implicat în această activitate, trebuie să cunoască expunerea la risc a pacienților săi și să-i monitorizeze atent, pentru a identifica primele semne ale diabetului'.
Implicarea medicilor de familie în screeningul diabetului, în diagnosticarea precoce și în monitorizarea afecțiunii, precum și realizarea unor programe eficiente de prevenție sunt măsuri esențiale, consideră expertul în politici de sănătate, conf. Univ. Dr. Alexandru Rafila, consilier personal al ministrului Sănătății. În opinia sa, un prim pas în acest sens ar fi 'includerea în pachetul de bază al anumitor servicii medicale preventive care să fie reale și decontabile'.
Necesitatea implementării unui program național de prevenție a fost puntată și de șeful Secției Clinice Diabet II, din cadrul Institutului Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice 'Prof. N. C. Paulescu' din București, prof. Univ. Dr. Gabriela Radulian: 'Pentru ca acest program să funcționeze avem nevoie atât de sprijinul Ministerului Sănătății, cât și al celorlalte ministere. Astfel, Ministerul Agriculturii ar putea promova o agricultură bazată pe culturi sănătoase, Ministerul Comerțului ar putea renunța la reclamele care stimulează alimentația nesănătoasă, Ministerul Educației Naționale ar putea aloca ore de educație nutrițională, iar fondurile necesare derulării programului de prevenție ar putea veni din accizele pe fumat, alcool, răcoritoare dulci etc'.
Aspecte majore care necesită măsuri urgente
Printre problemele majore ale sistemului românesc de îngrijire în diabetul zaharat specialiștii amintesc lipsa specialiștilor, numărul mic al dispozitivelor pentru managementul diabetului (pompe de insulină, bandelete de glicemie, senzori și aparate pentru monitorizarea continuă a glicemiei), educația deficitară a persoanelor cu diabet, Registrul național de diabet și accesul precar la terapii moderne. Din cauza acestor indicatori, România ocupă locul 27 din 30 de țări europene, la capitolele prevenție și tratament în diabetul zaharat, potrivit Indexului European de Diabet, dat publicității în septembrie 2014.
'Indexul ne-a confirmat ceea ce noi știam deja, și anume că stăm foarte rău la aceste instrumente extrem de importante pentru controlul optim glicemic și pentru calitatea vieții persoanelor cu diabet. Conform ghidurilor, controlul glicemic nu poate fi atins în lipsa automonitorizării glicemice. Aceasta crește calitatea vieții, sporește eficiența tratamentului și scade foarte mult riscul instalării complicațiilor. De asemenea, implicarea pacientului în managementul afecțiunii sale are și un impact economic extraordinar', a precizat conf. Univ. Dr. Gabriela Roman, președintele Asociației Române pentru Studiul Obezității.
În ciuda faptului că educația persoanelor cu diabet este esențială în atingerea controlului glicemic, ea nu este recunoscută în România ca serviciu medical.
'Atât pacienții, cât și familiile lor trebuie educați și informați cu privire la pașii care trebuie urmați pentru a-și ține sub control boala. Educația terapeutică ajută pacientul să-și înțeleagă și să-și gestioneze boala. De asemenea, îmbunătățește aderența la tratament. Iată de ce educația terapeutică trebuie să fie adecvat finanțată și, prin urmare, inclusă pe lista de servicii de sănătate conexe actului medical si decontate de CNAS', a explicat șef lucr. Dr. Cornelia Bala, președintele Asociației Române de Educație în Diabet (ARED).
Educația pacientului poate fi unul dintre pilonii principali în reducerea sau întârzierea instalării complicațiilor asociate și care anual sunt responsabile de moartea a aproximativ cinci milioane de oameni. 'Oamenii se tem de infarct și uită să acorde atenția cuvenită diabetului zaharat. Ei trebuie să știe, însă, că temându-se de diabet pot ține la distanță atât infarctul de miocard acut, cât și insuficiența renală, amputațiile de membre inferioare sau pierderea vederii.
Astfel, oamenii trebuie educați să-și țină sub control boala deoarece în acest fel pot evita complicațiile asociate', a declarat prof. Univ. Dr. Doina Catrinoiu, șeful Centrului de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice Constanța.
În ceea ce privește numărul diabetologilor români, în prezent, există 571 de medici specialiști și 350 de medici rezidenți în Diabet, Nutriție și Boli Metabolice. 'Teoretic, numărul diabetologilor ar trebui să fie suficient, însă în realitate profesează aproximativ 440 de diabetologi. Asta pentru că cei 350 de medici rezidenți sunt încă în perioada de formare, aproximativ 100 de medici sunt în a doua specialitate și nu sunt implicați efectiv în tratamentul si monitorizarea persoanelor cu diabet, iar circa 5% profesează în străinătate. Totodată, distribuția medicilor diabetologi în țară nu este proporțională cu numărul de persoane cu diabet din zonele respective. Sunt județe în care prevalența diabetului este ridicată și în care există între unul și patru diabetologi', a declarat conf. Univ. Dr. Cristian Guja, manager interimar al Institutului Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice 'Prof. N. C. Paulescu' din București.
Deși fondurile alocate din bugetul sănătății diabetului zaharat sunt undeva la 11%, nu sunt suficiente. 'Ca și procent stăm bine, având în vedere că media europeană depășește cu puțin 11%. Problema este că banii alocati sănătății sunt putini. Deși în ultimii ani bugetul alocat diabetului a crescut, el nu este încă optim. Așa se explică problemele cu care se confruntă românii cu diabet, cum ar fi accesul deficitar la dispozitivele medicale sau lipsa bandeletelor de testare a glicemiei în cazul persoanelor cu diabet non-insulinotratat, a explicat prof. Univ. Dr. Maria Moța.
Statisticile furnizate de Societatea de Neuropatie Diabetică — Neurodiab au aratat că mai puțin de jumătate din pacienții cu diabet zaharat își controlează anual picioarele. Asta în condițiile în care persoanele cu diabet zaharat prezintă un risc de amputații de peste 25 de ori mai mare decât populația generală.
'În România sunt efectuate în fiecare zi 62 de amputații din cauza complicațiilor diabetului zaharat. Costul unei amputații depășește 1000 de euro, deci pe zi costurile amputațiilor depășesc 62.000 de euro. Ar fi mult mai simplu pentru sistemul de sănătate românesc să investească acești bani în pregătirea podiatrilor. Literatura de specialitate arată că atunci când echipa de îngrijire a persoanelor cu neuropatie diabetică include și un podiatru, riscul amputațiilor este redus cu până la 85%', a declarat conf. Univ. Dr. Ioan Andrei Vereșiu, șeful Centrului Clinic de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice Cluj-Napoca.
Și în opinia prof. Univ. Dr. Maria Moța este nevoie ca medicul de familie, care cunoaște fiecare pacient și condițiile reale ale acestuia de a respecta recomandările medicale, să se implice în cunoștință de cauză în educația, tratamentul si monitorizarea pacientului, dar și în depistarea activă a diabetului zaharat, inclusiv gestațional.
Una dintre cele mai importante măsuri care ar trebui implementate cât mai curând ar fi realizarea Registrului Național de Diabet. Din punct de vedere legislativ, există un ordin pe site-ul Ministerului Sănătății privind înființarea acestui registru, însă practic el nu este funcțional, a relatat prof. Univ. Dr. Amorin Remus Popa, șeful Centrului Clinic de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice Oradea.
'Avem nevoie de acest registru pentru a colecta date despre indicatorii de calitate și, astfel, vom ști cum funcționează sistemul. Bineînțeles, datele trebuie monitorizate pentru a ști încotro trebuie direcționat bugetul și care sunt sumele necesare pentru îndeplinirea obiectivelor', a explicat prof. Univ. Dr. Maria Moța.
În ceea ce privește tratamentul diabetului zaharat, specialiștii au explicat că românii diagnosticați cu această afecțiune beneficiază gratuit de toate clasele terapeutice, prin Programul Național de Diabet Zaharat. Cu toate acestea, și în acest domeniu pot fi aduse îmbunătățiri, a declarat prof. Univ. Dr. Mariana Graur, șeful Centrului Clinic de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice Iași.
De asemenea, prof. Univ. Dr. Romulus Timar, șeful Centrului de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice Timișoara a precizat: 'Așteptăm ca pacienții noștri să beneficieze de molecule noi, inovatoare, care în prezent se află pe lista medicamentelor compensate ce urmează să intre în vigoare. De asemenea, trebuie să intensificăm prescrierea medicamentelor ieftine, dar extrem de eficiente'.
Aproximativ două milioane de români trăiesc cu diabet zaharat, iar aproape jumătate dintre aceștia nu sunt luați în evidențele medicilor diabetologi, arată rezultatele studiului epidemiologic PREDATORR, publicate anul acesta. Potrivit specialiștilor, este nevoie de măsuri clare și concrete pentru a controla epidemia de diabet, pentru a reduce complicațiile severe asociate, dar și pentru a stopa discriminarea persoanelor cu diabet.
'Foarte mulți pacienti nu se înregistrează la medicul specialist, de teama discriminarii, a pierderii locului de muncă și a poziției lor sociale; o parte importantă dintre ei nu urmează tratament si nu putem să nu ne întrebăm dacă își cumpără tratamentul și dacă își țin sub control diabetul. Cel mai probabil din rândul lor vor fi recrutati pacienții cu complicații cronice ireversibile în viitorul apropiat', a conchis prof. Univ. Dr. Maria Moța.
Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice a fost reprezentată la dezbaterea Diabetul zaharat — problemă de sănătate publică de prof. Univ. Dr. Maria Moța și de importanți diabetologi din țară, precum: conf. Univ. Dr. Ioan Andrei Vereșiu (Cluj-Napoca), conf. Univ. Dr. Cristian Serafinceanu (București), prof. Univ. Dr. Romulus Timar (Timișoara), prof. Univ. Dr. Mariana Graur (Iași), prof. Univ. Dr. Doina Catrinoiu (Constanța), prof. Univ. Dr. Amorin Popa (Oradea), prof. Univ. Dr. Gabriela Radulian (București), conf. Univ. Dr. Cristian Guja (București), conf. Univ. Dr. Gabriela Roman (Cluj-Napoca), conf. Univ. Dr. Magdalena Moroșanu (Galați), conf. Univ. Dr. Bogdan Mihai (Iași), șef lucr. Dr. Cornelia Bala (Cluj-Napoca) și dr. Gabriela Crețeanu (Suceava).
Despre Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice
Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice a luat ființă în anul 1974, ca societate membră a Uniunii Societăților de Științe Medicale (USSM), ulterior a Asociației Medicale Române, sub conducerea prof. Dr. doc. Iulian Mincu. Ea reprezintă continuarea Societății de Nutriție și Boli Metabolice, înființată în anul 1957 în cadrul USSM.
Încă de la început, Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice și-a propus să crească în mod continuu nivelul profesional, științific și deontologic al membrilor săi, prin unirea eforturilor pentru îmbunătățirea serviciilor medicale de specialitate, în beneficiul persoanelor care suferă de diabet zaharat.
Organizație dinamică, caracterizată prin tradiție, istorie, profesionalism, implicare și dinamism, Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice numără, în 2014, peste 1000 de membri titulari, asociați și onorifici.
www.societate-diabet.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu