Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



miercuri, 6 septembrie 2023

MĂSURI PENTRU PREVENIREA VIOLENȚEI DOMESTICE


Cazurile de violență în familie înregistrate în Caraș-Severin, în primele 7 luni din acest an au fost în scădere față de aceeași perioadă din 2022.

Anul acesta, în perioada ianuarie - iulie, au fost sesizate 281 de infracțiuni de violență în familie față de 296 înregistrate în 2022.

Cele mai multe au fost infracțiuni de lovire sau alte violențe, 173, amenințare, 32, și abandon de familie, 53.

În perioada amintită, polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Caraș-Severin au emis 69 de ordine de protecție provizorii în cazurile în care, în urma evaluării situației, a rezultat că exista un risc iminent de săvârșire a unui act de violență asupra victimei. Majoritatea dintre aceste ordine de protecție provizorii au fost emise la solicitarea victimei. Dintre cele 69, 12 au fost transformate în ordine de protecție.

Dintre cazurile în care polițiștii au constatat existența unui risc iminent pentru victimă, au existat și situații în care victima a refuzat emiterea ordinului de protecție provizoriu, fiind înregistrate 17 astfel de cazuri.

Ordinul de protecție provizoriu se emite pe loc, de către polițiști, pentru o perioadă o perioadă de cel mult 5 zile.

Acesta conține o serie de măsuri, dintre care:
-evacuarea temporară a agresorului din locuința comună, indiferent dacă este proprietar sau nu;
-reintegrarea victimei, și/sau, după caz, a membrilor familiei acesteia, în locuința comună;
-obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de membrii familiei acesteia ori față de reședință, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate;
-interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau orice alt mijloc, cu victima;
-obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute.

Ordinul de protecţie provizoriu va cuprinde şi menţiunea că încălcarea oricăreia dintre măsurile dispuse constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.


Dacă prin ordinul de protecţie provizoriu s-a luat măsura evacuării temporare a agresorului, iar acesta nu are asigurată cazarea din altă sursă, va fi informat și orientat către centrele rezidenţiale care oferă cazare pentru persoanele fără adăpost sau adăposturile de noapte, gestionate de autorităţile administraţiei publice locale, sau orice alt loc adecvat. În situaţia în care agresorul solicită cazarea într-un centru rezidenţial din categoria celor menţionate mai sus, acesta va fi condus de către echipa mobilă (echipa mobilă = reprezentanți ai serviciului public de asistență socială).

Obligaţiile şi interdicţiile dispuse împotriva agresorilor prin ordinele de protecţie provizorii devin obligatorii imediat după emiterea acestora, fără somaţie şi fără trecerea vreunui termen.

Perioada de 5 zile se calculează pe ore, adică 120 de ore de la momentul la care s-a emis ordinul de protecţie provizoriu.

Ordinul de protecţie provizoriu se comunică agresorului şi victimei.

Ordinul de protecţie provizoriu se înaintează de către unitatea de poliţie din care face parte poliţistul care l-a emis, pentru confirmare, parchetului de pe lângă judecătoria competentă în a cărei rază teritorială a fost emis, în termen de 24 de ore de la data emiterii.

Procurorul de la parchetul competent decide cu privire la necesitatea menţinerii măsurilor de protecţie dispuse de organul de poliţie în termen de 48 de ore de la emiterea ordinului de protecţie provizoriu.

În cazul în care constată că nu mai este necesară menţinerea măsurilor de protecţie dispuse, procurorul poate dispune motivat încetarea măsurilor de protecţie, cu menţionarea momentului de la care acestea încetează. Procurorul comunică acest lucru de îndată unităţii de poliţie care a înaintat ordinul de protecţie provizoriu, care ia măsuri pentru informarea imediată a persoanelor ce făceau obiectul acestuia.

Dacă procurorul confirmă necesitatea menţinerii măsurilor de protecţie dispuse de organul de poliţie prin ordinul de protecţie provizoriu, va aplica o rezoluţie cu caracter administrativ pe exemplarul original al acestuia.

Procurorul va înainta apoi ordinul de protecţie provizoriu (OPP cu o durată de 5 zile), însoţit de documentele care au stat la baza emiterii şi confirmării acestuia, judecătoriei competente în a cărei rază teritorială a fost emis, însoţit de o cerere pentru emiterea ordinului de protecţie.

Durata iniţială (de 5 zile) pentru care a fost dispus OPP se prelungeşte, de drept, cu durata necesară îndeplinirii procedurii judiciare de emitere a ordinului de protecţie OP, cu informarea agresorului despre acest fapt.

Ordinul de protecţie provizoriu (OPP) poate fi contestat la instanţa de judecată competentă în termen de 48 de ore de la comunicare.

Ieșirea dintr-o relație violentă nu este ușoară. Agresorul fie nu recunoaște cât de grav este comportamentul lui, fie promite că se va schimba dacă este iertat și sprijinit de familie. De cele mai multe, recurge la șantaj emoțional și învinovățește pe alții pentru situația în care a ajuns familia.

Indiferent de ce strategie de control aplică abuzatorul, victima trebuie să știe că are dreptul la o viață demnă, că există instituții și organizații neguvernamentale care o pot ajuta să rezolve criza. Există resurse disponibile pentru femeile abuzate și bătute, inclusiv adăposturi, centre de formare pentru specializarea într-o profesie, servicii juridice și de îngrijire a copiilor.

Unde poate apela o persoană care se consideră victimă a violenței în familie?

Atunci când victima se confruntă cu o situație de violență în familie, pentru înlăturarea stării de pericol, aceasta se poate adresa: 
Serviciului de urgență 112, transmițând operatorului că se află într-un pericol iminent. 
Unității de de poliție pe a cărei rază teritorială își are domiciliul/reședința prin depunerea plângerii penale împotriva agresorului. 
Unității de primiri urgențe sau Serviciului de Medicină Legală – în cazul în care victima a suferit leziuni fizice sau traume psihice, aceasta se poate adresa la unitatea de primiri urgențe pentru a fi evaluată/tratată, după caz.
Furnizorilor de servicii sociale – direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului care se regăsesc în fiecare reședință de județ/direcțiile de asistență socială de pe lângă primării sau la sistemul public de asistență socială/ organizații nonguvernamentale. Victima se poate adresa acestor entități pentru consiliere și suport, consiliere psihologică și informații. 
Call center-ului  0800 500 333 cu program continuu, 24h/24h, 7 zile din 7, linie telefonică gratuită destinată victimelor violenței în familie.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu