Domeniul construcţiilor reprezintă un sector a cărui activitate are
o pondere importantă din punct de vedere economic cât şi al forţei de muncă
implicate, recunoscut unanim ca având nivel ridicat de risc astfel că,
lucrătorii din construcții se confruntă cu factori de risc de accidentare
uneori cu consecințe deosebit de grave.Diversitatea șantierelor
de construcție împreună cu diferențele de ocupații și tehnologii, precum și
instrumentele și materialele utilizate, fluctuațiile mari de personal, practici
de subcontractare sau externalizare, fac ca managementul securității și
sănătății în muncă în acest domeniu periculos să devină o provocare.
Prezentăm mai jos cerințele minime în domeniul sănătății și securității în muncă la lucrările din domeniul construcțiilor:
- echipamentele de
muncă utilizate trebuie prevăzute cu
sisteme de protecţie colectivă,
balustrade solide (suficient de înalte şi având cel puţin o bordură, o
mână curentă şi protecţie intermediară), cu platforme sau plase de prindere,
suficient de solide pentru a împiedica/opri căderile de la înălţime;
- lucrătorii trebuie să utilizeze echipamentele
individuale de protecţie corespunzătoare
(centuri de siguranţă sau alte mijloace de ancorare, căşti, bocanci,
ochelari și mănuși de protecție, îmbrăcăminte cu vizibilitate ridicată);
- platformele de lucru, pasarelele şi scările
schelelor trebuie să fie
dimensionate și construite astfel încât
să nu prezinte riscuri de accidentare în timpul utilizării;
- Planul propriu de
securitate şi sănătate trebuie să
fie în șantier și trebuie completat
şi adaptat în funcţie de evoluţia lucrărilor.
- angajatorul trebuie să asigure condiţii pentru ca fiecare lucrător să primească
o instruire suficientă şi adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în
muncă, în special sub formă de informaţii şi instrucţiuni de lucru, specifice
locului de muncă şi postului său (la angajare/ la schimbarea locului de muncă
sau la transfer/la introducerea unui nou echipament de muncă sau a unor
modificări ale echipamentului existent/ la introducerea oricărei noi tehnologii
sau proceduri de lucru / la executarea unor lucrări speciale);
- atunci când, în același loc de muncă își
desfășoară activitatea lucrători din mai multe întreprinderi și/sau unități,
angajatorii acestora trebuie să ia
măsurile necesare privind informarea lucrătorilor și/sau reprezentanților
acestora despre riscurile profesionale;
- angajatorul trebuie să dispună de programe de
instruire-testare la nivelul întreprinderii şi/sau unităţii, pentru conducătorii locurilor de muncă/lucrători, pe
meserii şi activităţi;
- angajatorul trebuie să elaboreze instrucţiuni
proprii pentru completarea şi/sau aplicarea reglementarilor de securitate şi
sănătate în muncă, ținând seama de particularitățile activităților și ale
locurilor de muncă aflate în responsabilitatea lor.
Trebuie subliniat
faptul că lucrătorii din construcții se află pe șantier pe parcursul întregii
zile de muncă și de cele mai multe ori activitățile lor profesionale
necesită efort fizic considerabil,
îndeplinind sarcini care le pot contamina mâinile și antebrațele. Din aceste
cauze este necesar de a oferi lucrătorilor facilități sociale pentru a reduce
riscurile inerente. Aceste facilități trebuie să includă: zone de odihnă și
alimentare; zone pentru depozitarea echipamentului individual de protecție;
toalete și sisteme sanitare (care ar putea include facilități de spălare a
mâinilor și facilități de duș), iar uneori spații de cazare.
Nu în ultim rând,
trebuie menționat faptul că nu doar lucrătorii sunt expuși riscului în timpul
lucrărilor de construcții, ci și cetățenii de rând, inclusiv copiii, inspectorii
de muncă având obligația să verifice dacă conducerea șantierului de construcții
acordă atenția cuvenită acestui subiect.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu