Ieri 18 februarie a.c., a avut loc evaluarea
activității desfășurate de polițiștii Inspectoratului General pentru Imigrări,
în anul 2019. Activitățile desfășurate de către polițiștii de imigrări, precum
și prioritățile viitoare au fost comunicate de inspectorul general al I.G.I., comisar-șef
de poliție Leonard-Florin Medrega în prezența domnului secretar de stat al MAI,
Bogdan Despescu, chestor șef de poliție.
De asemenea, la activitate au participat reprezentanţi
ai structurilor colaboratoare, direcţiilor centrale din cadrul Ministerului
Afacerilor Interne, ai structurilor cu atribuții în domeniul ordinii și siguranței
publice, directorii și șefii structurilor centrale din cadrul IGI.
În sistem videoconferinţă, de la nivel judeţean, au
participat toţi polițiștii de imigrări și studenții Academiei de Poliție,
specializarea imigrări, aflați în stagiul de practică.
Astfel, în cursul anului 2019, prioritățile
polițiștilor din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări au constat în
realizarea unui management corespunzător al migrației legale prin aplicarea
legislației și procedurilor în mod unitar și transparent, asigurarea accesului neîngrădit
la procedura de azil, integrarea beneficiarilor unei forme de protecție
internațională, combaterea migrației ilegale și a muncii nedeclarate și, nu în
ultimul rând, pentru reducerea deficitului de personal, asigurarea resurselor
logistice, armonizarea legislației și implementarea proiectelor cu finanțare
europeană.
·
Indicatori
de performanță realizați în domeniul migrației
În domeniul migrației, în anul 2019, polițiștii de
imigrări au asigurat managementul șederii în România celor peste 137.500 de persoane, dintre care 84228 cetățeni din
state terțe, cei mai mulți din Moldova, Turcia, China și 53331 membrii ai Uniunii Europene/SEE/CH,
majoritari fiind din Italia, Germania și Franța.
Principalele scopuri pentru care străinii şi-au
stabilit reşedinţa pe teritoriul României sunt: angajare în muncă, conexe
dreptului la unitatea familiei (reîntregirea familiei, membri de familie a
cetăţenilor români, UE sau SEE), studii, cercetare științifică și stabilire
permanentă pe teritoriul ţării noastre.
În ceea ce priveşte admisia în România, au fost primite 15.470 solicitări de viză depuse la
misiunile diplomatice din străinătate, de către străini din peste 56 de țări. Au
fost avizate favorabil 11.241 de
cereri de viză, dintre care 8343 de
lungă şedere, pentru străini din Moldova, Turcia, Israel, China și alte state,
şi 2898 de scurtă şedere, pentru străini din Liban, Iran, Irak, Iordania, India etc..
Totodată, au fost gestionate 43.844 de cereri de
prelungire a dreptului de
ședere temporară și 1375 pentru șederea pe termen lung a străinilor
din state terțe. Au fost primite peste 13.400
de cereri de emitere a certificatelor
de înregistrare și emise 1039 de cărți de rezidență pentru
cetățeni ai Uniunii Europene/SEE/CH.
În aceeaşi perioadă, au
fost înregistrate peste 33.600
de cereri pentru eliberarea avizului de angajare, fiind emise 29.800 de avize de
angajare/detaşare, pentru lucrători permanenţi, detașați, înalt calificaţi,
ICT, sezonieri și transfrontalieri. Piața forței de muncă a atras, cu precădere
străini proveniți din state de pe continentul asiatic, cele mai multe cereri au
ca beneficiari cetățeni din Vietnam (6282), Nepal (4324), India (4100) ,
Turcia (3448), Moldova (3389) și Sri
Lanka (3156).
Cele mai multe solicitări au
fost pentru angajatorii din București, Ilfov, Constanța, Timiș, Brașov, Cluj,
Prahova, Iași etc.
În urma mai multor acțiuni și controale, la peste 7870 de societăți comerciale, care
au vizat combaterea muncii nedeclarate, au fost depistați 546 de străini care desfășurau activități lucrative fără forme legale.
Poliţiştii au aplicat sancţiuni contravenţionale, în
valoare de 8.440.150 de lei (sancțiuni aplicate cetăţenilor străini– 1.878.950
lei și sancțiuni dispuse angajatorilor – 6.561.200 lei). Comparativ cu
anul 2018, se constată o creștere a valorii amenzilor aplicate cu aproximativ 4.000.000
de lei.
Pe linia combaterii șederii ilegale, în perioada de
referință, au fost organizate 8618 acțiuni
și controale cu forțe proprii și în cooperare cu instituțiile cu atribuții în
domeniu, în urma cărora au fost depistați în situații ilegale 3155 de străini, în creștere cu 16% față de anul 2018.
Pentru străinii aflaţi în situaţii ilegale sau care nu
mai întruneau condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea sau prelungirea
dreptului de şedere, au fost emise 2554
de decizii de returnare, prin care s-a stabilit obligația de returnare
sau termenul pentru plecarea voluntară de pe teritoriul României.
De asemenea, pentru 603 persoane a fost aplicată
măsura de nepermitere a intrării în țară pentru diferite perioade de timp.
Principalele motive care au stat la baza emiterii documentelor
administrative privind îndepărtarea străinilor de pe teritoriul României au
fost: șederea ilegală, revocarea sau anularea dreptului de ședere sau a vizei
de intrare, refuzul prelungirii dreptului de ședere sau la solicitarea
cetățeanului străin.
Totodată, 938 de cetăţeni străini au fost
îndepărtaţi sub escortă, aceștia provenind din 59 de state, fiind depistați pe
raza de competență a 36 de formațiuni teritoriale. 38 dintre aceștia au fost îndepărtați prin organizarea
misiunilor de escortare până în țara de origine, o misiune fiind realizată prin
participarea României la operațiunea comună de returnare organizată de Austria
și coordonată de Agenția Frontex.
Pentru 379 de
persoane care nu au putut fi îndepărtate, în termen de 24 de ore, polițiștii de
imigrări au întocmit documente de luare în custodie publică până la returnarea
de pe teritoriul țării noastre. Cei mai mulți străini au fost îndepărtați în
termen de până la 30 de zile, de la data dispunerii măsurii de luare în
custodie publică.
Ca și alternativă la îndepărtarea forțată, 62 de migranți au optat pentru
programul de repatriere voluntară umanitară asistată și au părăsit țara
noastră la o dată stabilită de comun acord cu Organizația Internațională pentru
Migrație. Totodată, în cazul a 162 de persoane a fost acordată
tolerarea rămânerii pe teritoriul României până la încetarea motivelor care au
stat la baza deciziei.
·
Indicatori
de performanță realizați în domeniul azilului
Pe linia procesării cererilor și derulării procedurii
de azil, în perioada de referință, au fost depuse 2592 de cereri de acordare a unei forme de protecție
internațională, cele mai multe fiind depuse la centrele din Timișoara,
București și Giurgiu. Referitor la țara de origine, solicitanții de azil provin
din state precum Irak (686), Siria (460), Afganistan (200), Algeria (130) etc..
A fost asigurat accesul neîngrădit la procedura de
azil și a fost respectat principiul nereturnării, iar toți solicitanții de azil
și persoanele care au primit protecție internațională au beneficiat de
documente de identitate și, după caz, de documente de călătorie.
Analiza efectuată a reliefat faptul că, în această perioadă,
polițiștii de imigrări au soluționat 1183
de cereri de protecție internațională în etapă administrativă și, în 563 de cazuri, a fost acordată o
formă de protecție, dintre care 287 le-a
fost recunoscut statutul de refugiat și 276 le-a
fost acordată protecția subsidiară. De asemenea, au fost aprobate 79
de cereri de reunificare a familiei, 16 au fost respinse, iar 46
se află în lucru.
Pe linia relocării refugiaților din țări terțe, au fost
efectuate demersuri pentru organizarea a trei vizite de documentare în vederea
operațiunii de sprijin a misiunilor de selecția și, ulterior de transfer în
România, pentru 73 de persoane, de origine
siriană, aflate provizoriu în Turcia și
Iordania, în conformitate cu Hotărârea
Guvernului nr. 1596/2008, cu modificările și completările ulterioare.
De asemenea, au fost preluate 12 persoane, din Italia
și Malta, depistate în cadrul Operațiunilor de Căutare și Salvare din Marea
Mediterană, țara noastră contribuind astfel la eforturile conjugate ale statelor
membre în vederea gestionării situațiilor specifice din domeniul migrației și
azilului, precum și de aplicare a principiilor responsabilității și
solidarității la nivelul Uniunii Europene.
Unic în Europa, Centrul de Tranzit în Regim de Urgență
din Timișoara, al cărui scop este găzduirea temporară a unor persoane aflate în
nevoie urgentă de protecţie internaţională, a asigurat managementul celor 666 de refugiați cazați, până la finalizarea procedurilor de relocare către
o ţară de şedere permanentă.
·
Indicatori realizați
în domeniul integrării străinilor
În perioada de referință, din totalul de 793 de persoane care au urmat programul de integrare, peste 349
sunt din Siria, 136 din Irak, 51 din Afganistan etc.
Complementar cu activitățile de integrare desfășurate
de structurile IGI, prin intermediul proiectelor cu finanțare europeană, în
centrele integrate s-au desfășurat activități de integrare destinate
persoanelor identificate din rândul cetățenilor străini cu drept de ședere pe
teritoriul României. Aceste centre speciale sunt amplasate în orașele care
înregistrează un număr mare de cetățeni străini și derulează activităţi de
integrare care acoperă întreg teritoriul naţional.
De asemenea, peste 1338 de cetățeni străini au
fost consiliați și sprijiniți în procesul de integrare socio-economic şi
cultural în societatea românească.
·
Dinamica de
personal
Pe linia gestionării resurselor umane, s-au derulat 51 de concursuri pentru ocuparea a 127 de posturi vacante de ofițer,
agent de poliție, personal contractual și pentru ocuparea unor funcții de
conducere, iar la sfârșitul anului 2019, erau ocupate 1124 de posturi, reprezentând 87% din totalul funcțiilor.
·
Cooperarea
interinstituțională și internațională
În perioada de referință, I.G.I. a asigurat
reprezentarea României la activitățile de cooperare internațională și a
realizat sarcinile ce revin țării noastre în calitate de stat membru al Uniunii
Europene, prin participarea la 65 de activități sub egida BESA,
dintre care 5 misiuni de sprijin operațional în Grecia și Italia, și 45 în
cadrul Agenției Frontex.
De asemenea,
44 de ofițeri au participat la activitățile realizate pe timpul exercitării de
către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene. Aceștia au avut
calități diverse în cadrul echipelor aflate în responsabilitatea MAI, dar și în
cadrul grupurilor de lucru aflate în responsabilitatea altor structuri din
administrația publică centrală.
·
Resurse
financiare și logistice
Execuția bugetară a instituției a
fost în proporție de 97,8 % și s-a urmărit respectarea disciplinei financiare,
asigurarea finanţării corespunzătoare a activităţilor operative și de suport, încadrarea
cheltuielilor în limitele creditelor aprobate.
Resursele financiare alocate au fost
utilizate pentru acordarea drepturilor financiare ale personalului, achiziția
de bunuri materiale necesare insituției, plata utilităților și a carburanților,
asigurarea măsurilor de asistență socială alte bunuri și servicii.
De asemenea, prin intermediul structurii de
specialitate, Inspectoratul General pentru Imigrări a gestionat de la data
aprobării Programului Național-FAMI
și până la sfârșitul anului 2019, 94
de proiecte în valoare totală de peste 28.000.000
de euro, reprezentând proiecte de grant, de monopol, finanțate din sume
forfetare și proiecte de asistență tehnică.
În cadrul Mecanismului Financiar Norvegian, anul
trecut a fost semnat contractul de finanțare aferent proiectului “Îmbunătățirea sistemului de azil și
migrație”, implemantat de IGI în calitate de
promotor de proiect cu parteneri naționali cu atribuții în domeniu, a cărei
valoare este de 5.000.000 de euro.
Activitățile
pe linie logistică au vizat creșterea și îmbunătățirea capacității de cazare a
instituției, atât pentru solicitanții de azil, cât și pentru străinii luați în
custodie publică, fiind elaborate documentații tehnice pentru reabilitarea și
extinderea unor imobile, monitorizarea derulării unor contracte de execuție,
întocmirea unor fișe proiect. De asemenea, s-a urmărit îmbunătățirea
condițiilor de cazare prin efectuarea de lucrări de igienizare și reparații
curente ale spațiilor comune în centrele de cazare aflate în administrarea
IGI.
Acțiunile
logistice au fost realizate din sursele de finanțare derulate, preponderent
prin programele fondurilor europene nerambursabile și obținerea acordului de
finanțare cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei.
·
Priorități
2020
Controlul permanent asupra respectării legalității
șederii în România a străinilor, combaterea migrației ilegale și a muncii
nedeclarate, asigurarea accesului neîngrădit la procedura de azil, procesarea
cererilor de azil în mod eficient în conformitate cu standardele legale
naționale și internaționale, creșterea capacității actorilor relevanți în susținerea
procesului de integrare socială a străinilor, precum și implementarea
mecanismului de asigurare a solidarității între statele membre în cazul persoanelor
aflate în nevoie de protecție, rămân acțiunile noastre prioritare, măsuri care
contribuie la creșterea gradului de siguranță a cetățeanului.
De asemenea, o atenție deosebită va fi acordată menţinerii
şi dezvoltării relaţiilor de colaborare și cooperare, atât în plan intern, cât
şi în plan internaţional cu autorităţi cu atribuţii în managementul migrației,
dezvoltarea competențelor profesionale și pregătirea personalului, asigurarea
resurselor materiale, logistice și financiare necesare implementării tuturor
acțiunilor propuse.
BIROUL INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu