Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



duminică, 13 martie 2016

Măsuri pentru aplicarea legii privind executarea pedepselor și măsurilor privative de libertate

Guvernul a aprobat, printr-o Hotărâre, Regulamentul pentru aplicarea Legii nr.
254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse
de organele judiciare în cursul procesului penal. 
Noul Regulament menține cele patru regimuri de detenție: de maximă siguranță,
închis, semideschis și deschis. O nouă abordare față de prevederile în vigoare se
regăsește în ceea ce privește schimbarea regimului de executare,  încercând să
răspundă, în acest fel, atât necesităţilor de încurajare a resocializării
persoanelor condamnate, dar şi posibilităţii reale de a se efectua acest lucru. Un
aspect important reglementat este acela al  stabilirii regimului de executare
însoțit de un program de resocializare adaptat fiecărui deţinut în parte. Astfel, în
funcţie de durata condamnării, conduita, personalitatea, gradul de risc, vârsta,
starea de sănătate, nevoile identificate şi posibilităţile de reintegrare socială
ale persoanei condamnate, pentru fiecare în parte se propun diverse programe, care
să urmărească, în principal, desfăşurarea de activităţi educative, culturale,
terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială; instruirea şcolară; 
formarea profesională, derularea de activităţi productive.

Actul normativ conține o serie de elemente de noutate cu privire laaplicarea legii
privind executarea pedepselor aflate în prezent în vigoare. 

În ceea ce privește siguramța penitenciarelor, Legea 254/2013 reglementează 
posibilitatea recoltării probelor biologice prin metode non invazive a corpului
deţinutului, în cazul în care există indicii că acesta a consumat substanţe
stupefiante, alcool ori substanţe toxice sau a ingerat fără prescripţie medicală
medicamente de natură a crea tulburări de comportament. Reglementarea acestei măsuri
se regăseşte în legislaţia mai multor state europene. Regulamentul de aplicare a
legii arată în detaliu modul în care se face recoltarea probelor biologice și
consacră posibilitatea testării cu aparatul etilotest în vederea stabilirii
consumului de alcool.

 

Introducerea prin Lege a posibilității audierii prin videoconferință în cazul în
care un deținut se află în alt penitenciar decât penitenciarul în care se desfășoară
a impus necesitatea detalierii in Regulament a procedurii de realizare. Cheltuielile
legate de achiziția, funcționarea și întreținerea instalațiilor necesare audierii
prin videoconferință sunt suportate de către Ministerul Justiției și, după caz,
Administrația Națională a Penitenciarelor. 

 

Un alt element de noutate detaliat în acest Regulament face referire la
supravegherea electronică la distanță, aceste sisteme utilizându-se pentru:

* creşterea numărului de deţinuţi la activităţi productive, educative şi de
asistenţă psihologică şi asistenţă socială, în condiţiile posibilităţii
diversificării acestora;

* creşterea numărului de persoane care pot fi recompensate cu permisiunea de ieşire
din penitenciar, în vederea pregătirii reintegrării sociale a acestora; 

* folosirea eficientă a personalului; 

* cunoaşterea locului în care se află deţinutul la un moment dat;

* depistarea cu uşurinţă şi în timp real a situaţiilor de nerespectare a traseelor
de deplasare stabilite;

* creşterea capacităţii de reacţie la acţiunile deţinuţilor de sustragere de la
executarea pedepselor privative de libertate. 

 

În acest context, au fost prevăzute situaţiile în care pot fi utilizate sistemele
electronice de supraveghere la distanţă în cazul persoanelor condamnate, respectiv:
dacă persoanele condamnate participă la activități lucrative, educative, de
asistență psihologică, de asistență socială, în exteriorul locului de detenție, se
deplasează pentru acordarea asistenței medicale sau sunt internate în spitale din
rețeaua publică de sănătate, beneficiază de permisiunea de ieșire din penitenciar
etc. Sistemele electronice de supraveghere la distanţă se folosesc numai dacă
îndeplinesc cerinţele privind securitatea în utilizare, respectarea demnităţii umane
şi nepunerea în pericol a sănătăţii ori integrităţii fizice a deţinuţilor. 

Un alt element de noutate se referă la normele privind alimentaţia deținuților.
Regulamentul răspunde astfel, şi Raportului Avocatului Poporului din decembrie 2015
cu privire  la necesitatea respectării convingerilor religioase ale persoanelor
condamnate. Astfel,  potrivit noilor reglementări, administraţia fiecărui
penitenciar va asigura condiţii adecvate şi personalul necesar pentru prepararea,
distribuirea şi servirea hranei potrivit normelor de igienă a alimentaţiei, în
funcţie de vârsta, starea de sănătate, natura muncii prestate, cu respectarea
convingerilor religioase ale persoanelor condamnate.

În ceea ce priveşte dreptul de petiţionare şi dreptul la corespondenţă, Regulamentul
prevede că în cazul exercitării drepturilor de petiţionare şi la corespondenţă, prin
trimiteri poştale în alt regim decât cel simplu, cheltuielile sunt suportate în
totalitate de către deţinuţi. 

Deținuții au dreptul să efectueze, pe cheltuiala lor, convorbiri telefonice de la
telefoanele instalate în incinta sectorului de deținere, cu cel mult 10 persoane din
exteriorul penitenciarului, atât din țară, cât și din străinătate.

Regulamentul detaliază noul drept care poate fi exercitat de persoanele condamnate,
respectiv dreptul la convorbiri on-line, stabilind categoriile de persoane
condamnate, numărul şi durata convorbirilor on-line, precum şi modalitatea de
acordare a acestora. 

            Categoriile de deţinuţi care pot beneficia de comunicările on-line sunt:

* deţinuţii care au o bună comportare, participă activ la programele şi activităţile
de educaţie şi asistenţă psihosocială recomandate în Planul individualizat de
evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică ori la activităţi productive şi nu
sunt vizitaţi de membrii de familie sau aparţinători, din cauza distanţei mari de la
domiciliu la penitenciar sau a altor motive justificate;

* tinerii din penitenciarele tineri, dacă nu sunt vizitaţi de membrii de familie sau
aparţinători, datorită distanţei mari de la domiciliu la penitenciar sau a altor
motive justificate ;

* femeile din penitenciarele de femei, dacă nu sunt vizitate de membrii de familie
sau aparţinători, datorită distanţei mari de la domiciliu la penitenciar sau a altor
motive justificate aflate în situaţii speciale;

* deţinuţii internaţi în penitenciarele-spital, care nu sunt vizitaţi de membrii de
familie sau aparţinători, datorită distanţei mari de la domiciliu la penitenciar sau
a altor motive justificate.

 

Reglementările privind asistenţa medicală şi examenul medical reiau, cu unele
îmbunătăţiri, prevederile aflate în vigoare. Ca element de noutate a fost introdus
tratamentul necesar deţinuţilor cu tulburări psihice grave care va fi administrat în
secţii speciale de psihiatrie. Concomitent cu această categorie se vor desfăşura
programe de intervenţie specifice cu personal specializat (medici, psihologi,
supraveghetori etc.). Reglementarea legislativă a avut în vedere normele Comitetului
European pentru Prevenirea Torturii și Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau
Degradante, care a subliniat că un număr ridicat de deţinuţi prezintă simptome de
ordin psihiatric. 

 

O altă noutate introdusă de Regulament se referă la munca în cadrul structurilor de
economie socială, care se desfăşoară în baza unui contract individual de muncă pe
durată determinată. Veniturile realizate de către deţinuţi pentru munca prestată în
structurile de economie socială constituie venituri salariale şi se impozitează
conform legislaţiei în vigoare. Deținuții vor avea  posibilitatea  de a se oferi
voluntari şi de a presta o activitate în interesul comunităţii (de exemplu la
ridicarea de şcoli sau biserici).  

 

De asemenea, Regulamentul, în Titlul IV, reglementează executarea măsurilor
preventive privative de libertate și, continuând tradiția reglementărilor
anterioare, dezvoltă trimiterile la aplicarea corespunzătoare a multora dintre
prevederile privind executarea pedepselor privative de libertate. 

Sunt detaliate, în același timp, prevederile privind organizarea centrelor de
reținere și arestare preventivă, în administrarea Ministerului Afacerilor Interne,
executarea reținerii și a arestării preventive, dosarele individuale ale persoanelor
condamnate, registrele privind persoanele reținute sau arestate preventiv. 

 

       În ceea ce priveşte internarea într-un centru educativ, această măsură aduce
o serie noutăți. În primul rând, regimul de executare este comun tuturor
persoanelor internate, cuprinzând însă componente distincte, specifice,
adaptate fiecărei persoane internate în parte, astfel încât să răspundă cât
mai bine necesităţilor de dezvoltare fizică şi psihică a persoanei
respective.

În al doilea rând, Regulamentul dezvoltă atribuţiile consiliului educativ în ceea ce
priveşte stabilirea şi schimbarea regimului de executare a măsurilor educative şi
individualizarea asistenţei psihosociale acordate fiecărei persoane internate. 

       La depunerea în centrul educativ membrii consiliului educativ stabilesc
persoanele internate care desfăşoară activităţi în interiorul şi în afara
centrului, supravegheaţi sau nesupravegheaţi în raport de:

a) capacitatea de adaptare la normele instituţionale;

b) durata măsurii educative;

c) situația juridică;

d) nivelul de maturitate intelectuală şi afectivă.

 

Dispozițiile finale și tranzitorii cuprind referiri la inspecțiile și controalele
efectuate în locurile de deținere, informarea autorităților cu privire la prezența
persoanelor private de libertate în diferite zone din afara locului de deținere,
măsurile determinate de supraaglomerare, abrogarea unor dispoziții, procedurile în
curs de desfășurare și  termenele de aplicare. 

 

Regulamentele de ordine interioară din toate locurile de detenție vor fi modificate
după intrarea în vigoare a regulamentului adoptat astăzi de Guvern.

 

Biroul de presă

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu