Strategia de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome

Astăzi a fost adoptată, prin hotărâre de Guvern, Strategia de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2015-2020, document ce include recomandările europene privind incluziunea romilor și este în concordanță cu Strategiile aprobate anterior în acest domeniu.

Obiectivul principal al Strategiei este incluziunea socio-economică a cetățenilor români aparținând minorității rome la un nivel similar celui al populației majoritare. Principalele domenii de intervenție sunt reprezentate de accesul la educație, locuri de muncă, sănătate și locuințe, în complementaritate cu serviciile sociale și infrastructura, cultura și combaterea discriminării.

Strategia este însoțită de planuri de acțiune pentru fiecare domeniu major de intervenție, stabilește rezultate-țintă, surse de finanțare, precum și un sistem flexibil de implementare, monitorizare și revizuire.

Cheltuielile estimate pentru implementarea acțiunilor cuprinse în acest document în perioada 2015-2016 sunt de 430,502 milioane de lei, urmând ca efortul național de finanțare să fie completat din Fondul Social European în domeniile educației și ocupării.

De asemenea, pentru finanțarea Strategiei în perioada 2015-2020 vor fi accesate și fonduri europene structurale și de investiții din cadrul financiar multi-anual al UE.

În domeniul educației, principalele obiective vizează reducerea discrepanțelor dintre copiii romi și cei care nu aparțin acestei minorități în ceea ce privește participarea școlară, nivelul de performanță școlară, condiții socio-economice și reducerea numărului de cazuri de discriminare din școli. Principalele măsuri pentru atingerea acestor obiective vizează:

— Derularea unor programe naționale distincte care au scopul de a conduce la creșterea accesului la educație timpurie a copiilor vulnerabili, inclusiv a celor romi, prin acordarea de consiliere parentală, de hrană și prin extinderea facilităților existente de îngrijire pentru copii (grădinițe, creșe, centre de îngrijire de zi)

* De exemplu, se are în vedere inițierea unui program național, prin colaborarea între nivelul central și local al administrației publice, în vederea furnizării de sprijin pentru 10.000 de copii din categorii vulnerabile (inclusiv romi) și în risc de abandon școlar, pentru îmbunătățirea situației socio-economice în aspectele care le blochează incluziunea educațională (hrană, haine, condiții de locuire, stare de sănătate etc). În identificarea beneficiarilor se va păstra, pe cât posibil, echilibrul de gen;

* Totodată, se are în vedere încadrarea de mediatori școlari în toate cele 1680 de unități de învățământ în care numărul de copii și elevi romi este de minim 15% (procentul se revalidează de unitățile școlare numai împreună cu organizațiile rome, cu reprezentanții romi, cu structurile rome locale și județene). Mediatorii școlari vor fi cooptați de către unitățile de învățământ în toate activitățile de prevenire continuă a segregării. Strategia include și alte măsuri concrete.

— Dezvoltarea programelor de tip 'Școală după școală' în comunitățile rome, prin includerea în rândul beneficiarilor a minimum 10.000 de copii romi de la nivel primar și gimnazial din școli unde ponderea elevilor romi este peste 10%;

— Continuarea programelor 'A doua șansă' pentru cei care au abandonat școala;

— Continuarea măsurilor de acțiune prin care sunt alocate locuri special pentru romi în instituțiile de învățământ superior, în școlile profesionale și liceale, etc.

În sectorul ocupării, principalul obiectiv urmărește îmbunătățirea participării la piața muncii a cetățenilor români aparținând minorității rome prin acțiuni precum:

— Campanii de informare pe piața muncii pentru asigurarea legăturii dintre angajatori și romii care nu au de lucru (servicii gratuite de informare, mediere și consiliere a celor în căutarea unui loc de muncă);

— Facilitarea mobilității forței de muncă și antreprenorialului pentru romi (prin acordarea unor prime de angajare, oferire de consultanță gratuită întreprinzătorilor începători);

— Acordarea de facilități pentru agenții economici care angajează candidați din grupuri defavorizate.

În domeniul sănătății, se urmărește îmbunătățirea accesului cetățenilor romi la servicii de sănătate de bază, preventive și curative; reducerea riscurilor și prevenirea îmbolnăvirilor; prevenirea discriminării romilor care accesează servicii de sănătate, prin măsuri precum:

— Susținerea programelor de burse pentru tinerii romi care vor să urmeze studii postliceale și universitare din domeniul serviciilor de sănătate;

— Angajarea cu prioritate în comunitățile de romi rurale a asistentului medical comunitar rom și a mediatorului sanitar;

— Consilierea populației rome asupra dreptului la pachetul minimal de servicii de sănătate pentru persoanele care nu sunt incluse în sistemul asigurărilor sociale de sănătate și monitorizarea accesului acestora;

— Înscrierea populației rome pe listele medicilor de familie;

— Informarea și consilierea femeilor și fetelor rome privind sănătatea reproducerii, riscurile asociate mariajelor timpurii, sănătatea mamei și copilului, prevenirea și combaterea violenței domestice și a traficului de persoane;

—Înființarea unei linii verzi de sesizare a discriminării pacienților romi care accesează serviciile de sănătate, de către fiecare consiliu județean.

În sectorul locuirii, obiectivul este asigurarea unor condiții decente de viață și asigurarea de servicii publice și de infrastructură. Printre măsurile avute în vedere sunt:

— Construirea de locuințe sociale pentru asigurarea accesului nediscriminatoriu romilor cu venituri mici;

— Reabilitarea clădirilor în zone locuite de populație romă vulnerabilă;

— Sprijinirea activității de cadastru și intabulare a proprietăților imobiliare.

Pe lângă sectoarele menționate, care se regăsesc și în recomandările europene, Strategia de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome pentru perioada 2015-2020 se adresează domeniilor cultural, protecția copiilor, justiție, ordine publică, administrație și dezvoltare comunitară.

Monitorizarea și evaluarea implementării Strategiei se va face de către un comitet interministerial constituit în acest scop. Un Punct Național de Contact va fi desemnat de către primul-ministru, conform recomandărilor UE.

La nivel județean vor fi înființate grupuri de lucru formate din reprezentanți ai autorităților locale și ai Birourilor județene pentru romi, iar primăriile vor angaja experți în problematica romilor, care să lucreze la implementarea strategiei, alături de alți reprezentanți locali.

Analiza punerii în aplicare a planurilor de acțiune, conform indicatorilor stabiliți, se va face de două ori pe an, iar în cazul în care va fi nevoie, vor fi luate măsuri de remediere. Un raport anual privind implementarea Strategiei va fi trimis Guvernului și, ulterior, Comisiei Europene, prin intermediul Punctului Național de Contact.

 Comunicat de presă - Guvern