Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



miercuri, 21 ianuarie 2015

Discursul Alteței Sale Regale Principesa Moștenitoare Ateneul Român, 18 ianuarie 2015

Majestatea Sa Regele și mama sa, Regina Elena, au părăsit România în noaptea de 3 ianuarie 1948. Au trecut 42 de ani până când, în binecuvântata zi de 18 ianuarie 1990, am pășit pe pământ românesc, însoțită de Principesa Sofia, sora mea. A fost drumul întoarcerii, drumul unei întregiri personale și istorice.
Astăzi sărbătorim împreună un sfert de secol în care am stat, zi de zi, alături de conaționalii noștri, mai ales alături de cei mai vulnerabili dintre români, continuând legământul strămoșilor noștri.
În 1990, România profundă nu-și cunoștea Coroana, precum un copil care nu și-a întâlnit părinții. Ultimul sfert de veac a dat Coroanei rolul de educator și de model, în domeniile importante ale vieții românești, așa cum ne-a învățat Carol I.
Astăzi, Fundația Principesa Margareta a României, care sărbătorește 25 de ani de la înființare, se bucură de încredere și de prestigiu.
Sub îndrumarea Regelui Mihai, Familia Regală a ridicat o construcție socială, culturală și educațională, precum și o respectată instituție regală, într-o vreme care avea nevoie de modele, de iubire, de inspirație și de exemplu personal. Toți acești ani
au înrădăcinat România, au țesut identitatea și tradițiile ei destrămate.
Astăzi, majoritatea românilor poartă Coroanei afecțiune și respect. Acum un sfert de secol, am fost opriți pe Șoseaua București-Pitești cu mitraliere îndreptate spre convoiul regal.
Douăzeci de ani mai târziu, Regele se adresa Parlamentului României, în ședință solemnă.
În această seară, la Ateneul Român, sutele de personalități prezente reprezintă simbolic și instituțional întreaga națiune.
Acesta este cel mai frumos cadou pentru ultimul sfert de veac românesc. Așa să ne ajute Dumnezeu!

Comunicat de presă  


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu