ÎNCEPÎND DE ASTĂZI, PE ACEST BLOG:
- LUCRURI INCREDIBILE DESPRE COMUNITATEA CROATĂ DIN ROMÂNIA
- DEZVĂLUIRI DESPRE LIDERII MINORITĂȚII CROATE
- AMĂNUNTE INTERESANTE ŞI ÎNCĂ NECUNOSCUTE DESPRE ALTE PERSOANE IMPLICATE ÎN MINORITATEA CROATĂ DIN ROMÂNIA.
Aşa că, vă invit să rămîneţi aproape, să accesaţi blogul meu şi să faceţi comentarii despre toate aceste lucruri care urmează să vi le împărtăşesc. Orice mărturie, orice document, orice informaţie pe care mi-o veţi furniza, va fi utilizată. Desigur, de publicat vor fi publicate numai acele documente care sînt adevărate şi pot fi identificate. Aşadar comentariile anonime, vor rămîne doar comentarii. În fond, este blogul meu personal. E ca acasă la mine. Pot primi sau nu pe cineva care vine la mine în vizită. Vă rog aşadar, să aveţi un limbaj decent şi echilibrat, chiar dacă dezvăluirile vor fi şocante pentru unii. Vă mulţumesc şi vă aştept părerile.
CAPITOLUL 1
Minoritatea croată din România
Croaţii din România sunt concentraţi în mare parte în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Checea, etc. Minoritatea croată a fost şi este privită ca avînd nişte oameni cinstiţi, credincioşi (catolici), harnici la muncă primitori, deschişi dar şi puţin conservatori. Conservatori în sensul bun. Datorită acestor principii conservatoare minoritatea croată din România a reuşit de-a lungul timpului să-şi menţină obiceiurile şi tradiţiile de sute de ani.
Un rol foarte important care l-a avut în comunitatea croată şi care a contribuit la menţinerea identităţii, credinţei, tradiţiei etc., a croaţilor din România a fost biserica. Minoritatea croată din România a avut legături strânse cu statul mamă, prin intermediul bisericii. În anumite perioade ale istoriei acestea au fost mai strânse sau mai răcite, acest lucru s-a datorat situaţiilor internaţionale de la acea perioadă. Interesant este faptul că în perioada comunistă relaţia cu croaţii din fostul stat iugoslav a fost întreţinut tot prin intermediul bisericii.
Puţină istorie recentă:
Înainte de 1989 ocupaţiile caraşovenilor (craşovenilor) au fost condiţionate, în trecut ca şi azi, de poziţia geografică şi de evoluţia economică a acestei părţi a Banatului. Ocupaţiile de bază ale caraşovenilor, în trecut, au fost creşterea animalelor, pomicultura şi industria. Mare parte a produselor agricole erau vândute în localităţile vecine şi în marile centre industriale ale judeţului Caraş-Severin: Reşiţa, Anina, Bocşa , Oraviţa etc. Marea majoritate a cetăţenilor români de etnie croată au lucrat în industrie în Reşiţa, Anina, Bocşa, Oraviţa, la minele de la Dognecea, Ocna de Fier etc. Activităţile acestora au cuprins aproape întreg spectrul economic al localităţilor respective. Evoluţia până în anul 1989 a avut şi un impact pozitiv şi asupra învăţământului în sensul că tot mai multe familii trimiteau copiii la studii la diferite şcoli în oraşele judeţului Caras - Severin şi nu numai.
Anul de referinţă pentru istoria României 1989, avea să schimbe şi situaţia comunităţii croate din România. Odată cu libera circulaţie a cetăţenilor a început şi primul mare acces spre a-şi vedea şi cunoaşte identitatea originii noastre. Nu şi în ultimul rând au plecat să afle noi activităţi productive care au început să se contureze (în prima etapă) în Regiunea Serbia, din fosta Yugoslavie. Spun acest lucru pentru că această primă etapă a fost în perioada 1990-1992. În această perioadă, mare majoritate a croaţilor din România au lăsat activităţile economice din ţară pentru activităţi economice în Serbia. Au fost mai bine plătite pe de o parte, iar pe de altă parte, în România a început să apară şomajul şi restructurarea. În această perioadă, un număr ceva mai mic au desfăşurat activităţii economice şi în alte republicii din fosta Yugoslavie, printre care se număra şi Croaţi.
Lucrurile aveau să se schimbe radical la Caraşova şi în comunitatea craşovenească, imediat după dezlipirea Croaţiei de Iugoslavia Mare. Ca urmare a ieşirii Croaţiei din Federaţia Iugoslavă, raporturile acestei ţări, cu minoritatea noastră croată din România ajung la relaţii excelente. Pentru că partea interesantă abia urmează, vă invit să rămîneţi pe aproape sau să reveniţi pe blogul meu. Vă mulţumesc pentru vizită şi vă aştept comentariile.
VA URMA
Ce multe smecheriii avem pe la noi. avem si bani din canalizare si gunoi la primari, aven si de la asfaltari si de la croatia cu alegerile. Se fura mult si sant multi smeceri hotii
RăspundețiȘtergereSper ca la incredibilele sa figureze si dput.Radan, primaru Bogdann, si primaru Vlasici, popii de la bisericile(dobra .,,)poate ne spun de krsnti list si paasaporte. afacerile cu pensiuni si cu paduri, cu femei la austia si Hrvatska???/
RăspundețiȘtergerenu iteleg de paita sociac si rimer tin asa mult la radan siti ceva paito iau si ei bani de acolo
RăspundețiȘtergeredomnilor croati, [amestecaturi]ati aratat la ruga ce sunteti cu adevarat.in syarsit v-ati trezit din somnul cel de moarte,ansfarsit a venit democratia. iesiti odata ring de lupta nu va ascundeti dupa computere,si acolo aratati ce competenta aveti.
RăspundețiȘtergerepăi să-ţi spun eu de paita sociac şi paita rimer că de când îl ling în c-r pe radan şi-au luat şi unul şi altul jeep, uite unde sunt banii UCR şi atunci ne întrebăm ce mai vrea şi Krsta ce-l interesează banii UCR? oare consiliul guvernul Romaniei ştie asta?
RăspundețiȘtergereLa naiba cu istia ,ei sunt doar niste oameni care au vazut ca se pot castiga bani si nelucrand sau sustinand pe unu si pe altul ca sa nu zic mai urat .Dar daca vrea cineva sa schimbe ceva de-a adevaratelea atunci tintele nu sunt nici Rimer ,nici Socik,si nici angajatii, cu toate ca uni sunt recalcitranti ,atunci stimatilor trebuie mers in virf .Toata clica se va destrama daca va fi decapitata ,pentru ca din pacate noi crasoveni am invatat destul de repede'' politica''alias tradare .
RăspundețiȘtergere