Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



vineri, 5 ianuarie 2024

Studiu ANCOM: comunicatii electronice si postale sustenabile

Autoritatea Nationala pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM) a realizat un studiu privind impactul asupra mediului pe care il au comunicatiile electronice si postale pentru a identifica gradul de cunoastere, atitudinile si perceptiile populatiei fata de actiunile pentru limitarea acestui impact.

Alegerea produselor si serviciilor de comunicatii prin raportare la mediu

Pentru alegerea serviciilor de

comunicatii electronice si serviciilor postale, preturile si calitatea serviciilor sunt cele mai importante, cu note de 8,7 si, respectiv, 8,5 (pe o scala de la 1 la 10), in timp ce impactul asupra mediului primeste o nota de 6,2 in preferintele utilizatorilor.

63% dintre persoanele intervievate considera ca reducerea amprentei de carbon a serviciilor de comunicatii electronice necesita in primul rand renuntarea la tehnologiile vechi, mai putin eficiente.

In cazul serviciilor postale, utilizarea ambalajelor biodegradabile (58% dintre respondenti) si a masinilor electrice pentru livrare (50% dintre respondenti) ar avea cel mai mare impact asupra amprentei de carbon. Taxarea suplimentara a serviciilor nesustenabile cu mediul ar fi acceptata de o cincime dintre respondenti.

Respondentii ar fi dispusi intr-o mica masura sa accepte timpi de livrare a serviciilor postale mai lungi, media raspunsurilor fiind de 6,04 din 10.

Perceptiile privind sustenabilitatea echipamentelor de comunicatii electronice

Majoritatea respondentilor inlocuiesc echipamentele o data la 4 ani sau mai rar, laptopurile/computerele fiind pastrate cel mai mult. Deteriorarea echipamentelor este motivul pentru cea mai recenta inlocuire.

Echipamentele (telefoane inteligente, tablete, laptopuri, computere etc.) utilizate in ultimii 5 ani au fost cel mai adesea oferite rudelor/prietenilor (49%), au fost duse la reparat (47%) sau au fost reciclate (32%).

In decizia de cumparare, 60% dintre respondenti ar tine cont de clasa energetica a telefonului doar in conditiile unui pret similar. Totodata, compensatiile in bani sau voucherele ar influenta pozitiv decizia de reciclare a echipamentelor electronice pentru 72% dintre respondenti, iar predarea echipamentului vechi la primirea celui nou pentru 59% dintre respondenti.

Informare si responsabilitate

Respondentii se considera in general neinformati cu privire la impactul asupra mediului al produselor si serviciilor de comunicatii electronice si postale.

Marea majoritate a respondentilor (83%) considera ca cel mai mare impact al comunicatiilor electronice asupra mediului il au echipamentele utilizate, iar pentru serviciile postale, cel mai mare impact il au ambalajele coletelor (73%).

Informatiile primite de la familie, cunostinte si prieteni sunt mai de incredere decat cele obtinute prin retelele de socializare sau mass-media.

Majoritatea respondentilor considera ca informatiile privind sustenabilitatea produselor/serviciilor de comunicatii electronice sau postale ar trebui reglementata, utilizandu-se aceleasi standarde.

Perceptia privind impactul tehnologiei asupra activitatilor

In general, cel mai util aspect al digitalizarii este conectarea cu alti oameni (media 8,79), in special pentru respondentii din categoria de varsta 16-24 ani. Respondentii din categoriile 45-54 ani si 65+ ani considera ca cel mai util aspect al digitalizarii este accesul mai usor la cultura sau informare (media 8,65, respectiv, 8,51).

Dintre respondentii care utilizeaza internetul, cel mai mult timp este dedicat muncii (144 de minute pe zi, in medie).

Studiul de piata referitor la atitudinile si perceptiile privind sustenabilitatea serviciilor de comunicatii electronice si serviciilor postale este disponibil aici si a fost realizat pe un esantion reprezentativ la nivel national de 1.471 de respondenti, persoane fizice cu varste de peste 16 ani, care locuiesc in Romania, atat in mediul urban, cat si in mediul rural.

Publicat de la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)