Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



marți, 2 ianuarie 2024

Creşteri cu 14,7% la traficul de persoane prin punctele de frontieră şi cu 11,1% la traficul de mijloace de transport, înregistrate în 11 luni 2023

În primele 11 luni 2023, valorile de trafic de persoane înregistrate în punctele de control trecere frontieră au fost de 61.856.836 treceri persoane (44.208.967 treceri ale cetăţenilor UE şi 17.647.869 treceri ale cetăţenilor  non - UE).

În comparaţie cu

perioada similară 2022, când valorile de trafic persoane au fost de 53.913.209, se înregistrează o creştere cu 14,7%.

Cel mai mare trafic de persoane prin punctele de trecere a frontierei se înregistrează la graniţa cu Ungaria - 14.794.703 persoane, cu 4.9% mai mare faţă de perioada similară a anului trecut. Acest clasament este urmat de R. Moldova, cu 9.654.386 (+14,7%), Bulgaria (+12,8%) - 8.417.079 persoane, Ucraina - 4.729.125 persoane (+25,3%) şi Serbia - 2.963.929 persoane (+25,6%).

În ceea ce priveşte tipul de frontieră, creşteri importante s-au înregistrat la frontiera aeroportuară - 21.059.533 persoane, cu 19,7% mai multe decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce la frontiera maritimă am înregistrat 238.081 persoane, creşterea fiind de 14,7%.

Luna cu cel mai mare trafic de persoane prin punctele de trecere a frontierei a fost august, când cifra totală a fost de 3.950.519 persoane, iar cel mai mic trafic a fost înregistrat în luna februarie, cu 1.948.296 persoane.

Referitor la traficul cetăţenilor români prin punctele de trecere a frontierei, acesta a crescut, în total, cu 12,4%, comparativ cu primele 11 luni 2022, atât pe sensul de intrare (+12,3%), cât şi pe cel de ieşire (+12,4%).

În perioada analizată, valorile de trafic pentru mijloacele de transport înregistrate în punctele de control trecere frontieră au fost de 15.762.902 treceri ale mijloacelor de transport, cu 11,1% mai mari comparativ cu perioada similară 2022. Astfel, am înregistrat creşteri de 14,8 % a numărului autoturismelor - 8.484.336 treceri, dar şi la automarfare (+4,3%), microbuze (+14,4%), trenuri (+10,9%) şi aeronave (+10%). Cea mai mare creştere s-a constatat ca fiind însă la autocare, cu un plus de 20,2% (de la 171.672 în anul 2022, la 206.288 în 11 luni 2023).

Pe secţiuni de frontieră, creşterea cea mai mare a traficului mijloacelor de transport se înregistrează la frontiera cu Ucraina (29%). Ca şi în cazul traficului de persoane, cele mai aglomerate luni în ceea ce priveşte traficul mijloacelor de transport au fost iulie şi august, cu aproape 900.000 pe fiecare lună.

Pentru a asigura măsurile necesare de control docuemnte şi fluidizare, poliţiştii de frontieră au utilizat adeseori la maximum capacitatea punctelor de trecere, iar în funcţie de trafic, au suplimentat arterele de control pe sensul de intrare sau ieşire din ţară. Acolo unde situația a impus-o au fost folosite, inclusiv, echipamentele mobile de control aflate în dotarea polițiștilor de frontieră.

Ca de fiecare dată, Poliţia de Frontieră Română a acționat în sistem integrat alături de celelalte instituții cu atribuții în domeniu, în special pentru fluidizarea traficului de persoane și mijloace de transport în mod eficient, dar și pentru gestionarea cazurilor apărute.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu