Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



vineri, 23 februarie 2024

Rezultatele raportului european ICCS (International Civic and Citizenship Education Study) 2022

Rezultatele raportului european ICCS (International Civic and Citizenship Education Study) 2022

Ieri, 22 februarie 2024, Asociaţia Internaţională pentru Evaluarea Performanţelor Educaţionale a lansat online raportul european al studiului International Civic and Citizenship Education Study 2022, bazat pe date din 18 ţări, inclusiv România.

ICCS (International Civic and Citizenship Education Study) este un studiu comparativ internaţional iniţiat de către Asociaţia Internaţională pentru Evaluarea Performanţelor Educaţionale, cu scopul de a evalua competenţele civice şi pentru cetăţenie ale elevilor de clasa a VIII-a.

Raportul european ICCS 2022 este complementar raportului internaţional publicat în noiembrie 2023. Folosind un chestionar special conceput pentru elevii europeni, ICCS 2022 a investigat atitudinile acestora faţă de cetăţenia europeană, percepţiile privind viitorul Europei şi atitudinile faţă de problemele sociale şi politice specifice regiunii (dezvoltarea durabilă, migraţia, discriminarea etc.).

Declaraţie Ministrul Educaţiei, Ligia DECA:
"Mă bucură încrederea pe care elevii români o au în cooperarea europeană şi în beneficiile ei, precum şi optimismul lor în ceea ce priveşte viitorul democraţiei. Rezultatele acestui studiu sunt exemplul de deschidere pe care copiii noştri ni-l dau şi dovada importanţei pe care o are efortul profesorilor de a-i familiariza cu politicile şi cu modul în care Uniunea Europeană funcţionează. Sper ca şcoala să fie, în continuare, un spaţiu de promovare a valorilor europene şi a principiilor democratice şi un mediu care să crească tineri capabili să înţeleagă lumea în care trăiesc".

Principalele rezultate:
82% dintre elevii români, faţă de 75% media ICCS, declară că au învăţat într-o măsură ridicată şi medie despre Uniunea Europeană la şcoală, iar 78% dintre profesorii români se simt pregătiţi să predea elevilor despre Uniunea Europeană, faţă de 76% dintre profesorii aparţinând celorlalte ţări participante la studiul ICCS 2022.

Elevii români au un sentiment puternic de apartenenţă europeană: 97% dintre aceştia se declară europeni, 94% sunt mândri de apartenenţa României la Uniunea Europeană, ambele procente sunt mai mari decât media ICCS 2022 (95% respectiv 91%).

Majoritatea elevilor români susţin libertatea de circulaţie în interiorul Europei: 96% dintre aceştia consideră că libertatea cetăţenilor europeni să lucreze oriunde în Europa este benefică pentru economia europeană şi numai 30% dintre aceştia, faţă de 4% media ICCS 2022, consideră ar trebui să se limiteze într-o anumită măsură drepturile europenilor la muncă în spaţiul european.

Elevii români susţin cooperarea între ţările europene pentru protecţia mediului: 94% dintre aceştia consideră că ţările europene ar trebui să adopte reguli comune pentru protecţia mediului.

O parte semnificativă a elevilor români se poziţionează critic faţă de costurile instituţiilor europene (62%), faţă de influenţa pe care o au ţările bogate asupra politicilor europene (70%) şi faţă de influenţa birocraţilor europeni (61%).

Elevii români au încredere mai mare în instituţiile europene decât în cele naţionale: 69%, respectiv 68% dintre elevii români au încredere totală şi ridicată în Comisia Europeană, respectiv Parlamentul European, şi doar 44% investesc Guvernul român cu acelaşi nivel de încredere.

Elevii români se aşteaptă să voteze la alegerile europene într-o măsură mai mare decât în celelalte ţări participante la studiu: 77% dintre aceştia susţin că cel mai probabil vor vota la alegerile europene, faţă de numai 58% media ICCS.

Aproximativ jumătate dintre elevii români consideră că terorismul, sărăcia, şomajul, intoleranţa religioasă, inegalităţile economice vor lua amploare pe viitor în Europa: 76% dintre aceştia consideră că vor creşte diferenţele economice dintre ţările europene bogate şi cele sărace.

Cei mai mulţi elevi români sunt optimişti în ceea ce priveşte îmbunătăţirea cooperării dintre ţările europene (88%), întărirea democraţiei europene (79%), scăderea poluării (62%), îmbunătăţirea accesului la serviciile de sănătate (75%) şi reprezentarea femeilor în politică (76%) pe viitor, în spaţiul european.

În toate ţările participante la studiu, elevii cu un statut socioeconomic mai ridicat şi cei cu un nivel mai ridicat de cunoştinţe civice susţin într-o mai mare măsură libertatea de circulaţie în Europa, cooperarea între ţările europene în ceea ce priveşte problemele de mediu şi adoptarea de politici comune, comparativ cu studenţii cu un statut socioeconomic mai scăzut şi cu un nivel mai scăzut de cunoştinţe civice.

Declaraţie prof. dr. Cătălina Ulrich Hygum, coordonator ICCS România:
"Raportul european este o lecţie de maturitate şi încredere pe care ne-o dau adolescenţii. Elevii înţeleg cetăţenia dincolo de comunitatea sau ţara în care trăiesc. Se percep ca cetăţeni implicaţi într-o Europă în schimbare, într-o lume în schimbare. Ei înţeleg valorile democratice, instituţiile, problemele şi propriile lor acţiuni în contexte interconectate, la nivel regional şi global. Dovedesc maturitate şi prin claritatea cu care sunt preocupaţi de problemele privind mediul, conflictele, migraţia, disparităţile socio-economice, impactul sărăciei, şomajul.

De ce o lecţie de încredere? Elevii din România sunt mândri de cetăţenia europeană, de apartenenţa la Uniunea Europeană şi se simt responsabili în legătură cu instituţiile şi procesele sociale şi politice din regiune. Răspunsurile elevilor români (75%) plasează ţara noastră pe primul loc în ceea ce priveşte intenţiile de participare la alegerile europene. Cred că este cel mai optimist şi coerent mesaj de susţinere pe care l-am văzut până acum, în legătură cu proiectul european".

Prof. dr. Lucian Ciolan, Reprezentantul României în General Assembly IEA, Prorector UB:
"Raportul european al studiului ICCS ne oferă date extrem de interesante, din perspectiva proiecţiei pentru viitor a ceea ce înseamnă cetăţenia europeană şi aderenţa la valorile de bază ale acesteia. Având în vedere vârsta celor investigaţi, am putea spune că avem motive de optimism cu privire la curentul general pro-european, chiar dacă încrederea în instituţiile şi procesele de la nivelul Uniunii nu sunt mereu la cele mai înalte cote. Într-un val în creştere de scepticism, accentuat şi de recentele provocări sociale, economice şi politice majore (pandemia de Covid 19, conflictele armate din Ucraina şi Gaza, ascensiunea extremismului naţionalist în multe ţări europene etc.) tânăra generaţie ne spune că încă are aşteptări pozitive şi încredere într-un proiect comun şi în colaborarea dintre ţările Uniunii, inclusiv pe probleme legate de mediu şi sustenabilitate."

Ţara noastră a participat pentru prima dată la acest studiu, sub coordonarea echipei Laboratorului de Testare Educaţională din cadrul Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universităţii din Bucureşti. Participarea României la studiu a fost finanţată prin proiectul FSS2022 (Derularea participării României la studiile comparative internaţionale în educaţie organizate de IEA, Agenţia Executivă Europeană pentru Educaţie şi Cultură), prin proiectul ROSE (Romania Secondary Education Project, finanţat printr-un împrumut de 200 de milioane de euro acordat Guvernului României de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare) şi de către Romanian American Foundation.

BIROUL DE PRESĂ

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu