Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...

Bine v-am găsit! ...bine m-aţi găsit...
La această adresă, aţi găsit locul unde vă voi povesti despre mine şi despre interesele mele. Viaţa mea şi a comunităţii croate din România. Aşa cum am spus şi în caseta "despre mine", sunt cetăţean român de etnie croată. Sunt originar din chiar "Capitala" croaţilor din România, adică din Caraşova, judeţul Caraş-Severin.
Ei, daca ar fi să vorbim despe croaţii din România şi despre locul meu, ar trebui să vă povestesc foarte multe lucruri. Avem o istorie de sute de ani, pe aceste meleaguri. Unii susţin ca am fi venit aici acum multe sute de ani, alţii susţin că suntem aici dintotdeauna, doar că am învăţat limba datorită călugărilor franciscani croaţi şi catolici, care au avut aici la Caraşova o foarte puternică bază. Să nu uităm că localitatea Caraşova a fost la un moment dat, una dintre cele mai importante localităţi din această zonă! Nu mă pot pronunţa. Parcă i-aş lăsa pe istorici să spună exact adevărul.
Ceea ce se poate vedea acum, cu ochiul liber, este o localitate frumoasă ca o perlă, cu oameni harnici şi inteligenţi care ar putea să facă cinste oricărei localităţi din Europa. Comunitatea mea, este concentrată mai ales în cele şapte sate predominant croate (Caraşova, Iabalcea, Nermed, Lupac, Clocotici, Vodnic şi Rafnic). Dar suntem foarte mulţi în Reşiţa, în Tirol, Slatina Timiş, Timişoara, Bucureşti. Să nu uităm că ne-am răspîndit prin toată Europa, de la Zagreb şi Viena pînă în Madrid, Londra şi dacă ne căutăm bine, o să găsim de-ai noştri chiar şi la Chicago sau prin Australia. Şi nu veţi auzi lucruri rele despre noi. Suntem oameni cinstiţi, catolici foarte credincioşi, harnici la muncă. Dar să ne vezi la învăţătură (aproape că nu mai este casă care să nu aibă câte un student sau absolvent de facultate!). Şi-apoi ştim să ne trăim şi viaţa, ştim să ne distrăm dar mai ales să împărţim bucuria cu oaspeţii noştri, pentru că sîntem nişte oameni primitori şi deschişi.
În orice caz, sunteţi bine-veniţi pe blogul meu. Aici voi posta orice voi simţi că este util comunităţii mele. Voi spune lucruri care sunt de laudă, dar şi lucruri care trebuie spuse ca să fie corectate. Voi arăta cu degetul pe cei care cred că nu pot fi arătaţi şi voi lăuda pe cei ce merită cu adevărat. Vă mulţumesc că mă vizitaţi. Vă mulţumesc că îmi veţi fi prieteni, musafiri, colegi, camarazi sau ceea ce veţi considera domniile voastre că vreţi să fiţi. Criticaţi-mă dacă veţi observa lucruri pe care m-am grăbit să le arăt şi nu sunt aşa cum am crezut eu. Ajutaţi-mă să arăt acele lucruri care trebuiesc arătate. Nu caut doar binele şi frumosul numai ca să se creadă că nu mai există probleme, dar nici nu voi căuta numai răul, minciuna şi duşmănia. Voi încerca să caut adevărul. Calea care să ne ajute să fim noi. Noi cei vechi şi noi cei...noi! Sună bine? Poate o să reuşim împreună să fim mai buni.
Vă mulţumesc pentru vizită!



joi, 19 ianuarie 2023

Încurajăm autotestarea !

Lansăm un proiect pilot de autotestare voluntară pentru HIV şi hepatitele B şi C

Obiectivul noului proiect este să crească, să adapteze şi să îmbunătăţească serviciile de testare comunitare pentru HIV şi hepatite virale. Totodată proiectul va contribui la informarea membrilor comunităţii cu privire la serviciile specializate de testare şi a celor de îngrijire pe termen lung pe care Fundaţia Baylor Marea Neagră le oferă gratuit de 13 ani.

Proiectul face parte dintr-un program amplu, care se desfăşoară în Europa şi Asia Centrală, intitulat Community Led and Based HIV Services - Key to Ending the HIV Epidemic, implementat de Reţeaua COBATEST, împreună cu AIDS Action Europe şi LILA Milano. Fundaţia Baylor Marea Neagră beneficiază, pentru derularea acestui proiect, de o finanţare acordată de Deutsche Aidshilfe în numele AIDS Action Europe (DAH/AAE).

Ana-Maria Schweitzer, director executiv a declarat: "Diagnosticarea timpurie este esenţială pentru atingerea obiectivului de oprire a transmiterii infecţiilor cronice.

Autotestarea pentru HIV şi hepatitele virale B şi C permite fiecărei persoane să preia controlul asupra stării de sănătate. Procedeul încurajează un număr mai mare de persoane să îşi verifice statusul serologic, în condiţiile în care acesta se poate desfăşura într-un mediu familiar, fără ca prezenţa personalului medical să fie necesară.

Este esenţial ca utilizatorii acestor autoteste să reţină că autotestarea este o opţiune suplimentară, un prim pas în demersul de aflare a statusului fiecăruia, nu un înlocuitor al testelor existente. Procedeul reprezintă o schimbare de paradigmă în termeni de fezabilitate, acceptabilitate, utilizare, şi este şi normal să fie aşa de vreme ce populaţia generală are acces la un număr în creştere de dispozitive medicale de autotestare pentru diferite afecţiuni (boli cu transmitere sexuală, infecţii urinare, gripă, COVID-19) sau stări (teste de sarcină).

Organizaţia Mondială a Sănătăţii confirmă că autotestarea conduce la creşterea numărului de persoane testate. De succesul acestui proiect pilot depinde creşterea numărului celor care se testează pentru HIV şi hepatitele B şi C în populaţia generală şi în special în rândul tinerilor. Autotestarea este însoţită şi de o campanie de informare pornind de la un set de informaţii clare şi concise, care să crească gradul de conştientizare şi cererea. Datele colectate de OMS cu privire la autotestare sunt încurajatoare, arătând că extrem de rar autotestele pot fi folosite greşit."

Virusul imunodeficienţei umane (HIV), virusul hepatitei B (VHB) şi virusul hepatitei C (VHC) reprezintă ameninţări majore pentru sănătatea publică, fiind înregistrare anual aproximativ 4,5 milioane de infecţii noi (1,5 milioane fiecare) şi 1,8 milioane de decese (680.000 provocate de infecţia cu HIV, 820.000 cu virusul hepatitic B şi 290.000 cu virusul hepatitic C), conform unui studiu publicat în decembrie 2022.

Deşi cunoaşterea statusului serologic este esenţială pentru intervenţiile de prevenire a infectării, a accesului la tratament, doar 84% dintre persoanele cu HIV, 10% cu hepatită cronică B şi 21% cu hepatită cronică C îşi cunosc starea.

Mihaela Bogdan, director de proiecte a declarat: "Cifrele, aşa cum vedem, continuă să fie îngrijorătoare. Testarea voluntară a devenit pentru foarte puţine persoane o prioritate de sănătate. Proiectul lansat la începutul anului ne permite să aducem autotestarea pentru HIV şi hepatitele B şi C în judeţul Constanţa, extinzând adresabilitatea programului nostru de diagnosticare a infecţiilor cronice. În ultimii ani, pe fondul pandemiei de COVID-19, am constatat o scădere semnificativă a numărului de persoane testate la nivel naţional - cu aproximativ o treime.

Este necesar ca testarea/ autotestarea pentru HIV şi hepatite virale să fie încurajată, să devină o prioritate pentru fiecare persoană. Estimăm că accesul la autotestare va contribui la creşterea numărului de persoane testate în general şi, prin extensie, la serviciile de prevenire şi tratament. Autotestările HIV pot elibera resurse importante atunci când sunt folosite în centrele de testare. La Fundaţia Baylor Marea Neagră, resursele umane şi materiale permit programarea a 60 de persoane în fiecare săptămână. Acestora li se mai adaugă grupurile organizate pe care le testăm cu laboratorul mobil, în specialîn mediul rural.

Autotestarea, efectuată corect şi dublată de o informare corectă a utilizatorilor testelor poate avea potenţialul de a accelera testarea la nivelul comunităţilor, astfel încât să putem opri transmiterea acestor infecţii cronice, aşa cum ne dorim."

Află mai multe despre proiectele Fundaţiei Baylor Marea Neagră pe site
Facebook icon
Instagram icon
Twitter icon
Email icon
Website icon
LinkedIn icon
YouTube icon

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu