În cadrul dezbaterilor publice lansate de către Colegiul Medicilor pe tema gestionării greşelilor medicale în România, care au continuat astăzi în Amfiteatrul Universităţii de Medicină şi Farmacie "Iuliu Haţieganu" din Cluj Napoca, participanţii au luat în discuţie problematica răspunderii penale a medicului pentru greşeli medicale, cea mai severă formă de răspundere juridică, pe lângă răspunderea civilă (plata despăgubirilor către pacient) şi cea disciplinară (sancţiunii care pot merge până la interdicţia exercitării profesiei).
"Greşeala este inerentă practicii medicale, în condiţiile unor sisteme medicale din ce în ce mai complexe, în care medicul este doar o mică parte dintr-un întreg angrenaj. Organisme internaţionale precum OMS consideră că factorii ce ţin de sistem - resursele umane limitate, nivelul crescut de oboseală a personalului medical, echiparea necorespunzătoare a unităţilor sanitare, circuitele necorespunzătoare din unităţile sanitare, absenţa unor protocoale clare de îngrijire medicală etc - sunt principalii responsabili de apariţia greşelilor medicale şi recomandă între altele învăţarea din greşeli printr-o abordare nepunitivă. Spre deosebire de alte ţări europene unde există mecanisme eficiente de mediere şi despăgubire rapidă a pacienţilor astfel încât există foarte puţine procese penale intentate medicilor, pentru neglijenţă extremă, încălcarea cu bună ştiinţă a unor standarde de bună practică etc - în general greşeli foarte grave sau cu intenţie - în România acţiunile intentate de pacienţi în direcţia răspunderii penale sunt mult mai frecvente. Din păcate, această situaţie aduce cu sine numeroase consecinţe negative asupra actului medical, exodul medicilor, practicarea pe scara largă a medicinei defensive, cu scăderea calităţii tratamentului pacienţilor cu risc înalt, creşterea costurilor medicale prin teste şi consultaţii care nu sunt neapărat necesare, întârzierea actului medical, timp preţios pierdut.. Medicii ajung să ia anumite decizii medicale pentru a preveni eventuale conflicte litigioase. Este prin urmare necesară o schimbare în sistemul de gestionare a greşelilor medicale din România, prin introducerea unor mecanisme care să încurajeze recunoaşterea greşelii şi învăţarea din greşeli dar şi la nivel de reglementare", consideră Prof. Dr. Daniel Coriu, preşedintele Colegiului Medicilor din România.
"În exercitarea practicii sale care are ca obiect corpul uman, medicul este mai expus decât orice alt profesionist la acuzaţii de vătămare a integrităţii corporale. Atitudinea de severitate a practicii judicare este justificată în anumite situaţii. Pentru o practica judiciară coerentă, este însă necesar să se clarifice condiţiile în care medicul poate răspunde inclusiv penal", a subliniat Andrei Nanu, şeful Disciplinei "Elemente juridice medicale şi malpraxis" de la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" Bucureşti. "În practica judiciară internaţională este făcută, de exemplu, distincţia dintre o greşeală involuntară şi încălcarea conştientă, voluntară a normelor de bună practică medicală de către medic, rezultând forme diferite de răspundere juridică", mai spune dr Andrei Nanu.
Colegiul Medicilor din România a demarat pe data de 2 noiembrie anul trecut o serie de dezbateri publice, cu participarea medicilor, reprezentanţilor presei, asociaţiilor de pacienţi, societăţii civile şi sindicatelor în domeniul medical, care aduc în discuţie deficienţele sistemului de gestionare a greşelii medicale în România. În cadrul primei dezbateri desfăşurate la Bucureşti, participanţii au subliniat importanţa raportării voluntare şi analizei detaliate a greşelilor medicale într-un sistem nepunitiv, pentru a evita repetarea acestora pe viitor şi a îmbunătăţi calitatea actului medical. Reprezentanţii Colegiului Medicilor au declarat că pacientul are un drept incontestabil de a primi, într-un timp rezonabil, compensaţii financiare în cazul în care o greşeală medicală i-a cauzat o suferinţă sau un prejudiciu pacientului. În acest sens, sunt necesare modificări legislative care să permită o soluţionare mult mai rapidă a dosarelor de răspundere civilă în caz de malpraxis. În plus, se impune şi întărirea mecanismelor de răspundere disciplinară astfel încât, în cazul greşelilor grave sau repetate, de exemplu, să intervină ridicarea dreptului de practică a medicului pentru a proteja alţi pacienţi.
În scopul eficientizării mecanismului de răspundere civilă, reprezentanţii Colegiului Medicilor au propus în cadrul dezbaterii din 16 noiembrie de la Timişoara înfiinţarea unui corp al experţilor medicali care să realizeze expertiza judiciară. Medici acreditaţi din toate specialităţile şi care cunosc foarte bine practica medicală, aceştia vor oferi expertiză medicală instanţelor civile astfel încât să lămurească dacă este un caz de malpraxis sau nu. Spre deosebire de alte domenii unde expertiza judiciară este realizată de experţi independenţi acreditaţi, cea în domeniul malpraxisului este realizată acum de către serviciile de medicină legală la nivel teritorial şi respectiv Institutul Naţional de Medicină Legală. Sistemul actual nu funcţionează şi există întârzieri care pot ajunge de la câteva luni la câţiva ani. În plus, practica CEDO a arătat că sistemul actual nu asigură independenţa expertizei judiciare în cauzele de malpraxis, sistemul de medicină legală fiind direct subordonat autorităţilor din domeniul sănătăţii.
O altă propunere discutată în cadrul dezbaterilor s-a referit la îmbunătăţirea sistemului poliţelor de asigurare pentru medici în caz de malpraxis astfel încât plata despăgubirilor materiale şi morale pentru pacienţii care au suferit prejudicii să fie preluată în mod real şi efectiv de asigurători în temeiul poliţei de malpraxis. În opinia reprezentanţilor CMR, poliţa pentru malpraxis ar trebui să fie similară poliţelor RCA astfel încât asigurătorul să fie obligatoriu alături de medic în faţa instanţei civile iar poliţa să acopere cu adevărat riscul în caz de malpraxis. O astfel de schimbare ar putea duce la o eventuală creştere a primelor de asigurare pentru poliţele de malpraxis, s-a subliniat în cadrul dezbaterilor, dar poliţa ar asigura o protecţie reală medicilor, spre deosebire de situaţia actuală când se achită sume mici în schimbul cărora medicii nu beneficiază în mod real de nicio protecţie.
Dezbaterile vor continua în luna februarie la Iaşi şi Craiova. Colegiul Medicilor din România îşi exprimă speranţa ca prin soluţiile identificate în cadrul evenimentului de astăzi de la Cluj Napoca şi în cele care vor urma să contribuie la o mai bună aliniere a sistemului medical românesc la practicile internaţionale, creşterea calităţii actului medical şi gradului de satisfacţie a pacienţilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu